Efectele Neonicotinoidelor Asupra Albinelor si Cum ne Putem Proteja

Efectele Neonicotinoidelor Asupra Albinelor si Cum ne Putem Proteja

postat in Lucrul in stupina | 9

In acest articol imi propun sa abordez un subiect extrem de sensibil si actual in apicultura: efectul neonicotinoidelor asupra albinei.

Haideti sa vedem care este situatia de fapt de la care pleaca aceasta discutie. In decembrie 2013 Comisia Europeana a impus un moratoriu de doi ani asupra folosirii a trei insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clothianidin si thiamethoxam) folosite pentru tratarea semintelor la plantele considerate atractive pentru albina (rapita, floarea-soarelui si altele). Aceasta masura a fost luata ca urmare a presiunii unor grupuri care sustineau ca albina este grav afectata de cele trei substante. Inca din acel moment, discutia a devenit extrem de polarizata, existand multe pareri pro si contra. O mare greutate au avut cateva studii de laborator publicate in jurnale stiintifice cu audienta mare si care relevau efecte sub-letale asupra albinelor ca indivizi, dar si asupra coloniilor.

In Romania au fost obtinute derogari de la acest moratoriu la culturile de rapita, floarea-soarelui si porumb. Acest fapt a creat o mare nemultumire in randul apicultorilor care au considerat ca utilizarea celor trei substante a dus la depopulari si mortalitati crescute in randul efectivelor de albine.

Cea mai utila abordare mi se pare, ca de fiecare data, analizarea dovezilor existente, fie ele pro sau contra, si in functie de acestea sa cautam solutii. Asadar, sa revenim la dovezi. Incepem cu cele care sustin efectele nocive ale neonicotineidelor asupra albinelor. Majoritatea covarsitoare a studiilor care sustin aceste dovezi au fost efectuate in laborator si asa cum am spus, au condus la impunerea unui moratoriu de doi ani in utilizarea neonicotinoidelor.

Un exemplu de astfel studiu care a creat foarte multa emotie a fost cel al doctorului italian Vincenzo Girolami. In acest experiment consumul de catre albine al stropilor de lichid provenit din gutatia porumbului in care se gaseau urme de clothianidin producea decesul rapid al acestora. Cam asa arata in mod natural stropii de lichid provenit din gutatie:

gutatie
Gutatia porumbului (click pentru marire)

In clipul video de mai jos puteti vedea cum arata experimentul:

Numai ca testele din teren efectuate in 6 locatii din Austria si Franta in jurul culturilor de porumb in conditii climatice diferite au aratat ca numai un numar foarte mic de albine au prezentat manifestari de intoxicatie cu insecticid. Cel mai relevant mi s-a parut un studiu efectuat in Elvetia de catre experti independenti si care a aratat acelasi lucru: nu au existat semne de intoxicatii cu clothianidin.

Exact sesizarea acestor diferente intre studiile de laborator si cele in conditii reale au condus la acordarea acestui termen de doi ani. Este clar ca in ciuda aparentelor, aceste studii nu pot furniza informatii la fel de relevante precum cele efectuate in conditii reale. Iar termenul de doi ani a fost considerat suficient pentru a colecta date din studii efectuate in conditii reale. Iata ce au dovedit cele mai cunoscute teste efectuate pe mostre obtinute in conditii reale pana la acest moment:

  1. In 2011 Chauzat a analizat 187 de mostre de polen colectate din Franta intre 2002 si 2005. In 40,5% din ele a gasit urme de imidacloprid in proportii de pana la 5,7 ppb, dar cu o medie de numai 0,9 ppb (ppb vine din limba engleza si inseamna parts per billion, adica parti la un miliard);
  2. Alte studii facute in aceeasi perioada in Suedia, Franta si Marea Britanie au detectat reziduuri de sub 10 ppb;
  3. In studii mai recente publicate incepand cu 2012  nivele de neonicotinoide intre 1,5 si 5 ppb au fost identificate;
  4. Intr-un studiu de 4 ani efectuat in trei locatii din Franta au fost decoperite niveluri mai mici de 1 ppb de thiamethoxam in tulpina plantei, intre < 1 si 1 in polen si intre 0,7 si 1,7 ppb in nectar (Pilling et al, 2013);
  5. Intr-un studiu recent (Cutler et al, 2014) publicat in Canada si efectuat pe mai multe mostre de nectar, polen si ceara provenite din colonii din preajma culturilor de rapita s-a aratat ca marea majoritate a mostrelor nu aveau reziduuri de insecticid, un numar mic au prezentat reziduuri intre 0,5 si 2 ppb de clothianidin;
  6. Ultimele informatii vin din Statele Unite ale Americii. EPA (Environmental Protection Agency) a concluzionat ca la peste 25 ppb reziduu de imidacloprid se pot produce daune de ordin sub-letal, dar numai in cazul plantelor care ofera nectar albinei si a recomandat restrictionarea si limitarea acestui insecticid la culturile nectarifere.

Solutii pentru atenuarea potentialelor efecte negative ale neonicotinoidelor

Dupa publicarea acestor informatii au existat si «vesti bune», daca le putem spune asa. Haideti sa vedem si partile bune si in acest fel sa identificam solutiile care sa ne ajute sa atenuam potentialele efecte negative ale neonicotinoidelor asupra albinelor:

1. Variatia foarte mare a rezultatelor obtinute si faptul ca acestea au fost  diferite de rezultatele obtinute in urma testelor efectuate in laborator (ma refer la administrarea de doze de insecticid in mod controlat in hrana artificiala) a adus in discutie prima concluzie optimista: problema expunerii la neonicotinoide depinde in mare masura de concentratia acestora, durata de expunere si alegerea sursei de cules.

De fapt, este un lucru extrem de cunoscut in chimie faptul ca doza si timpul de expunere sunt factori fac diferenta intre toxic si benefic. Practic, concluziile studiilor confirma un adevar dovedit de multa vreme in chimie. Daca despre concentratii am vorbit mai sus, haideti sa vedem informatiile despre durata de expunere. Pe scurt, diferenta dintre testele de laborator si testele de teren in ceea ce priveste doza de insecticid consumata / timpul in care este consumata este de aproximativ 7 zile (in cazul studiilor de laborator albina consuma toata doza de insecticid o data, in schimb in teren ea consuma doza intr-un interval de aproximativ 7 zile). In acest interval albina are capacitatea dovedita de a detoxifica o parte din insecticide exact ca in cazul propolisului sau chiar polenului. Tot legat de durata de expunere, trebuie spus ca albina regurgiteaza nectarul la scurt timp dupa ce ajunge in stup, ceea ce scurteaza durata de expunere. Odata introdus in celule, nectarul va fi ventilat si asta duce din nou la scaderea cantitatii de insecticid. Daca nu este consumat imediat sau capacit acesta poate fi diluat ulterior cu nectar necontaminat.

Rezulta asadar doua solutii de atenuare a potentialelor efecte negative ale neonicotinoidelor: timp de expunere cat mai scurt la culturi tratate cu neonicotinoide, dar si hranirea suplimentara dupa cules care ajuta la dilutia eventualelor reziduuri din rame.

Un alt element care a ajutat in reducerea drastica a impactului neonicotinoidelor a fost prezenta mai multor surse de cules in preajma monoculturilor. Daca in testele de laborator acest lucru nu a fost luat in considerare, in testele din teren s-a dovedit ca albina foloseste mai multe surse de cules atunci cand are ocazia.

2. A doua veste buna este legata de ceea ce se credea initial referitor la cantitatea mare de insecticid dispersata pe plantele din jurul culturilor la semanarea acestora. Acest aspect a fost intens mediatizat in urma unui incident petrecut in 2008 in Germania cand, ca urmare a proastei fixari a insecticidului pe samanta, s-au dispersat cantitati mari de insecticide in jurul ariilor cultivate, ceea ce a condus la mortalitati in randul familiilor de albine. Vorbim deci de manifestarea unui efect letal si nu sub-letal care arata asa:

Aici cred ca este o discutie care ar merita facuta: pana cand se va lua o decizie clara asupra interdictiei utilizarii neonicotinoidelor, ar trebui sa ne asiguram de respectarea procedurilor de lucru de catre agricultorii care folosesc astfel de insecticide:

  • folosirea de semanatori pneumatice (asa cum prevede de altfel legea);
  • folosirea de samanta din surse certificate si autorizate si nu samanta tratata de fermier care in mod categric va provoca dispersari masive de insecticid. Chiar si in aceste conditii, o veste buna a venit de la acelasi doctor Girolami care a aratat in cadrul unui studiu din anul 2011 ca in cazul unei umiditati scazute albina poate suporta doze de pana la 25 de ori mai mari de insecticid praf pentru ca se poate elibera de o parte mare din acesta. Pericolul major survine in conditii de umiditate crescuta.

Solutii de protejare a albinei: asigurarea de catre apicultori asupra respectarii prevederilor legale la semanarea semintei tratata cu neonicotinoid si evitarea zonelor in care se cultiva samanta tratata cu neonicotinoide, in special in perioadele cu umiditate mare. Pericolul acesta survine in special in timpul culesurilor de rapita cand exista posibilitatea cultivarii de porumb sau floarea-soarelui pe campurile din vecinatate.

semanare

3. A treia si cea mai importanta solutie — evitarea tuturor tipurilor de stres al albinei pe care le putem controla:

  • Stres nutritional
  • Stres provocat de boli
  • Stres termic
  • Stres fizic

Stresul Nutritional

Avand in vedere ca expunerea la insecticide provoaca deja un stres major albinei, cred ca devine esential ca apicultorul sa elimine sau cel putin sa reduca celelalte tipuri de stres la care albina este supusa in diferitele perioade ale anului. Daca expunerea la insecticide este mai greu de controlat intrucat depinde in mare masura de agricultor, trebuie admis ca exista si situatii in care, printr-un management defectuos, apicultorul agraveaza efectele nocive ale acestora.

Un exemplu concret il reprezinta situatia culesulrilor la floarea-soarelui. Pe parcursul acestui cules, sursa de polen a familiei este una singura de cele mai multe ori avand in vedere ca vorbim de o monocultura. Apoi, asa cum am aratat intr-un articol precedent, polenul de floarea-soarelui este unul extrem de prost calitativ raportat la nevoile albinei. Acest lucru conduce la aparitia unui stres nutritional pentru albina tanara care odata eclozionata, in primele zile de viata isi formeaza asa-numitul corp gras. Asta explica in parte de ce si in anii in care nu se foloseau neonicotinoide existau depopulari dupa culesul de floarea soarelui.

Stresul provocat de boli

Continuand rationamentul bazat pe exemplul culesului  la floarea-soarelui (ma refer la el pentru ca acolo s-au raportat cele mai mari pierderi), nu trebuie omis din vedere ca perioada in care acesta se desfasoara coincide si cu prezenta unei infestari importante cu Varroa. Chiar si in cazul aplicarii de tratamente dupa culesul de floarea-soarelui, virusii transmisi de Varroa continua sa produca depopulari importante pentru o perioada lunga de timp. Vorbim asadar de un al doilea tip de stres important provocat familiilor de albine. Mentinerea sub control a infestarii cu Varroa folosind tratamente organice cum ar fi acidul formic sau acidul oxalic (aplicat prin sublimare) constituie solutii viabile de reducere sau eliminare a stresului provocat de varrooza.

Stresul termic si fizic

Cele doua tipuri de stres descrise mai sus pot fi exacerbate de temperaturile de multe ori extreme din perioada iulie-august, dar mai ales de asezarea deficitara a stupilor care duce la incurcarea albinei si astfel la transmiterea posibilelor boli de la o familie la alta. O asezare corecta (respectarea distantei fata de lan si evitarea asezarii in in linie) pot contribui la o stare sanitara si generala mai buna a familiilor. Despre diferitele tipuri de stres la care albina este supusa de-a lungul unui an voi vorbi detaliat intr-un articol viitor. Ca in cazul multor vietuitoare, stresul este de multe ori cauza declansatoare a multor probleme si asta in ciuda unei aparente respectari a procedurilor standard de selectie, nutritie sau tratamente.

In concluzie, opinia mea este ca avand un management inteligent al situatiei, putem minimiza impactul neonicotinoiodelor asupra albinelor. In acest fel, timpul necesar pana la obtinerea de dovezi concludente 100% si aplicarea unor masuri in consecinta nu se transforma intr-o pierdere continua si masiva de albina.

Sursa imagini: Scientificbeekeeping.com

9 Comentarii

  1. mosneagul

    Multumim pentru prezentare. Sa speram ca o sa fie bine. Dar…, cum cu atatea pesticide care afecteaza pana si omul, nu stiu ce soarta pot avea bietele albinute. De fapt Hristea, scria acum 40 de ani si mai bine, ca datorita noilor metode din agricultura s-au distrus foarte multe areale de cules ale albinei.
    Multumesc inca odata ptr. informatiile pertinente si ptr. sfaturile pe care mi le oferiti.

  2. În aceste condiții, am putea spune că floarea-soarelui este o cultură de evitat pentru apicultori? ( bineînțeles, când există posibilitatea valorificării unei alte culturi). M-am confruntat și eu anul trecut cu depopulări după culesul de la floarea-soarelui iar acum am înțeles mai bine situația cu ajutorul acestui articol pentru care vă felicit.

    • Radu Guțescu

      Mulțumim pentru comentariu.
      In conditiile in care nu există o comunicare cu agricultorul care detine cultura de floarea-soarelui pentru a obtine informatii despre sursa si tratamentul aplicat samantei (ma refer la o sursa certificata unde exista un control mai bun al procesului de tratare) opinia mea este ca riscurile sunt mari si nu merita asumate. Daca totusi se doreste obtinerea mierii de floarea-soarelui, calea de mijloc in acest caz ar fi sa se profite de vârful de cules pentru o perioada de 5-7 zile si apoi mutati stupii. Scurtand perioada de expunere scade riscul de contaminare cu doze mari de insecticid.

  3. Dan Sebastian

    Cand ne-or plati polenizarea mai trecem pe acolo. Altfel in niciun caz.
    Vom sta la faneata si pasune alpina.

  4. ciurea tudor

    Asa cum ne-am obisnuit cu acesr blog si acest articol este foarte bine documentat venind in sprijinul apicultorilor lucru pentru care va multumim . Parca am inteles din articol ca nu s-au identificat inca toate metodele de aparare impotriva neonicotinoidelor de aceea va rugam nu parasiti acest subiect , tinandu-ne la curent . Va urmarim si va apreciem munca . Personal aveam pretentia ca sunt cunoscator in apicultura dar tot citind acest blog constat ca stiu pe dracu . Habar n-am de nimic .Va urmarim si va dorim succes .

    • Radu Guțescu

      Va multumesc si voi ramane atent la acest subiect pentru ca informatiile sunt in evolutie. Spre exemplu, s-a publicat nu de mult timp o lucrare in care sunt sintetizate peste 800 de studii efectuate in toata lumea despre efectele neonicotinoidelor asupra albinelor si altor insecte. Dupa ce o parcurg voi reveni cu detalii.

  5. voinea gabriel

    Va multumim pentru informatiile expuse,si pentru atingerea tuturor problemelor,in ceea ce priveste apicultura, derivate din utilizarea neonicotinoidelor.

  6. In completarea articolului, au aparut rezultatele unui studiu efectuat in 33 de locuri (Germania, Ungaria si UK) timp de 2 ani, legat de impactului neonicotinoidelor folosite in agricultura asupra albinelor http://www.sciencemag.org/news/2017/06/controversial-pesticides-can-decimate-honey-bees-large-study-finds

Posteaza un comentariu