Siropul de porumb

Tot ce tine de nutritia albinelor, hraniri stimulative si de completare, hraniri proteice si energetice, retete de turte proteice, administrare etc.
Calin
Mesaje: 62
Membru din: 23 Ian 2015, 15:42

Siropul de porumb

Mesajde Calin » 25 Feb 2015, 20:50

Ce părere aveți despre siropul de porumb ( Dulcofruct, fillia sweet,etc)?
Îl folosiți?

Avatar utilizator
Radu Guțescu
ApiExpert
Mesaje: 312
Membru din: 09 Ian 2015, 14:23
Localitate: Craiova
Contact:

Re: Siropul de porumb

Mesajde Radu Guțescu » 26 Feb 2015, 03:49

Am urmarit mai multe studii comparative in care s-au administrat albinelor sirop de porumb si sirop de zahar pe loturi mari de familii si nu s-au constatat diferente. Atat timp cat siropul de porumb este invertit enzimatic, ar trebui sa fie ok. Oricum, este gresită ideea ca uzează mai putin albina, poate doar sa aiba avantajul ca este gata preparat. Noi folosim zahărul pentru hranirea suplimentară a familiilor din doua motive: este mai ieftin si poate fi folosit si sub forma de sirop, si sub formă de turtă. In afara de faptul ca este mai mult de lucru pentru prepararea sa, este mult mai convenabil si mai sigur sa se foloseasca siropul de zahăr. In plus, albinele clădesc fagurii mai bine cu sirop de zahar.
“Exista ceva la albine care intotdeauna l-a captivat pe om. Extraordinarul lor simt al ordinii si al preciziei, abilitatea lor de a se adapta la orice sau oriunde, versatilitatea incredibila, acestea si multe alte caracteristici reprezinta o inepuizabila sursa de interes si incantare atat pentru apicultorul profesionist cu cei 2000 de stupi ai sai, dar si pentru cel amator cu cei cativa stupi ai sai din coltul gradinii“. - Karl Kehrle (Fratele Adam)

Calin
Mesaje: 62
Membru din: 23 Ian 2015, 15:42

Re: Siropul de porumb

Mesajde Calin » 26 Feb 2015, 10:16

Radu Guțescu scrie:Am urmarit mai multe studii comparative in care s-au administrat albinelor sirop de porumb si sirop de zahar pe loturi mari de familii si nu s-au constatat diferente. Atat timp cat siropul de porumb este invertit enzimatic, ar trebui sa fie ok. Oricum, este gresită ideea ca uzează mai putin albina, poate doar sa aiba avantajul ca este gata preparat. Noi folosim zahărul pentru hranirea suplimentară a familiilor din doua motive: este mai ieftin si poate fi folosit si sub forma de sirop, si sub formă de turtă. In afara de faptul ca este mai mult de lucru pentru prepararea sa, este mult mai convenabil si mai sigur sa se foloseasca siropul de zahăr. In plus, albinele clădesc fagurii mai bine cu sirop de zahar.


Mulțumesc mult pentru răspunsuri!
Aveți idee dacă siropul de porumb de la noi de pe piața este invertit?
Dumneavoastră invertiti zaharul?

Avatar utilizator
Radu Guțescu
ApiExpert
Mesaje: 312
Membru din: 09 Ian 2015, 14:23
Localitate: Craiova
Contact:

Re: Siropul de porumb

Mesajde Radu Guțescu » 26 Feb 2015, 10:22

Da, siropul de porumb este invertit. Noi nu invertim zahărul, invertirea enzimatica ar costa prea mult, iar invertirea termică face mai mult rău. Teoria conform careia se uzează albina daca primeste ca hrana sirop de zahar neinvertit nu se sustine in realitate. Asa cum va spuneam, este mult marketing al producatorilor de siropuri invertite, al caror interes este evident. Deci in privinta hranei energetice raman la parerea ca zahărul este cea mai bună soluție.
“Exista ceva la albine care intotdeauna l-a captivat pe om. Extraordinarul lor simt al ordinii si al preciziei, abilitatea lor de a se adapta la orice sau oriunde, versatilitatea incredibila, acestea si multe alte caracteristici reprezinta o inepuizabila sursa de interes si incantare atat pentru apicultorul profesionist cu cei 2000 de stupi ai sai, dar si pentru cel amator cu cei cativa stupi ai sai din coltul gradinii“. - Karl Kehrle (Fratele Adam)

Calin
Mesaje: 62
Membru din: 23 Ian 2015, 15:42

Re: Siropul de porumb

Mesajde Calin » 26 Feb 2015, 10:56

Radu Guțescu scrie:Da, siropul de porumb este invertit. Noi nu invertim zahărul, invertirea enzimatica ar costa prea mult, iar invertirea termică face mai mult rău. Teoria conform careia se uzează albina daca primeste ca hrana sirop de zahar neinvertit nu se sustine in realitate. Asa cum va spuneam, este mult marketing al producatorilor de siropuri invertite, al caror interes este evident. Deci in privinta hranei energetice raman la parerea ca zahărul este cea mai bună soluție.


Ok, am înțeles.
Mulțumesc!

Calin
Mesaje: 62
Membru din: 23 Ian 2015, 15:42

Re: Siropul de porumb

Mesajde Calin » 07 Mar 2015, 13:31

Salutare!
In calatoria mea pe meleagurile internetului am dat de un site din Rusia, unde se vinde o drojdie care ( teoretic ) inverteste siropul de zahar. Ce parere aveti ? produsul se numeste PCHELIT . site-ul : www.pchelit.ru/en

Avatar utilizator
Radu Guțescu
ApiExpert
Mesaje: 312
Membru din: 09 Ian 2015, 14:23
Localitate: Craiova
Contact:

Re: Siropul de porumb

Mesajde Radu Guțescu » 07 Mar 2015, 14:54

Salut!
Foarte interesant, stiam ca exista enzime care realizează invertirea zaharului, de altfel siropul invertit vandut sub diverse forme este invertit enzimatic, cel putin asa este prezentat. Ceea ce prezintă rusii este si mai interesant, rezultatele variază în functie de cum sunt utilizate. Din păcate insa utilizarea lor ar ridica destul de mult pretul siropulului, acesta fiind si motivul pentru care sunt utilizate foarte rar de catre apicultori.
“Exista ceva la albine care intotdeauna l-a captivat pe om. Extraordinarul lor simt al ordinii si al preciziei, abilitatea lor de a se adapta la orice sau oriunde, versatilitatea incredibila, acestea si multe alte caracteristici reprezinta o inepuizabila sursa de interes si incantare atat pentru apicultorul profesionist cu cei 2000 de stupi ai sai, dar si pentru cel amator cu cei cativa stupi ai sai din coltul gradinii“. - Karl Kehrle (Fratele Adam)

ciureatudor
Mesaje: 12
Membru din: 09 Dec 2015, 13:13

Re: Siropul de porumb

Mesajde ciureatudor » 25 Feb 2016, 17:08

Buna ziua dragilor .IN ATENTIA D_LUI RADU GUTESCU A CAREI PARERE O ASTEPTAM . Ca veni vorba despre invertirea enzimatica a siropului ===din cate stiu eu , daca nu avem fermentul numit "invertaza " la indemana (de altfel nici nu stiu de unde se poate cumpara acest E1103) Punem in sirop miere de albine si usturoi ==amandoua contin invertaza si cred ca la temperatura din cuib (punguta cu sirop deasupra ramelor si nu hranitor ) se produce scindarea moleculei de zahar . Acum eu zic ca problema mai trebuie studiata dar in orice caz chiar daca nu am dreptate mierea si usturoiul in sirop ajuta foarte mult . Eu fac asa de multi ani dar recent am descoperit si un studiu pe care il supun atentiei dvs (este un extras dintr-un proiect numit "proiect invertaza " de pe " scribd "
"
1. Invertaza
1.1. Noţiuni generale
Zaharoza ( glucopiranozil fructofuranozidă ), cunoscută sub numele comun de zahăr alimentar, este o dizaharidă compusă dintr-o moleculă de α-D-glucoză şi o moleculă de β-D-fructoză unite printr-o legătură α-1,4-glicozidică. Când această legătură este tăiată printr-o reacţie de hidroliză, rezultă un amestec echimolecular de glucoză şi fructoză. Amestecul de monozaharide este numit zahăr invertit

Fig.1 Structura zaharozei
Invertaza este o enzimă de origine microbiologică (drojdii), vegetală (usturoi, pere, frunze de viţă de vie) sau animală, sub acţiunea căreia molecula de zaharoză este scindată în cele două molecule componente, fructoza şi glucoza. Invertaza transformă zaharoza în zahăr invertit. Hidroliza zaharozei sub acţiunea catalitică a acestei enzime nu poate avea loc dacă fructoza nu poate trece pe un anumit acceptor (substrat).
Albinele secretă invertază la nivelul glandelor faringiene iar omul şi animalele la nivelul intestinului subţire.
Invertaza este prezentă în echipamentul enzimatic al numeroaselor tulpini de drojdii, fungi şi la diferite bacterii, din care poate fi izolată şi purificată prin diferite tehnici.
Numele oficial al invertazei este beta-fructofuranozidază, care arată faptul că reacţia catalizată de această enzimă este hidroliza reziduurilor terminale nereducătoare beta-fructofuranozice în beta-fructofuranozide. De remarcat este faptul că α-D-glucozidaza, care rupe unitatea terminală de glucoză, poate de asemenea cataliza această reacţie. Sucroza poate fi catalizată relativ uşor; reacţia are loc într-un mediu acid, fără ajutorul invertazei.

Reacţia prin care invertaza rupe molecula de sucroză în glucoză şi fructoză este prezentată mai jos:



Invertaza utilizată în industria alimentară are simbolul E-1103.
O paletă largă de microorganisme pot produce invertază şi pot, din această cauză, utilizează sucroza ca şi nutrient. Comercial, invertaza este biosintetizată în cea mai mare parte de drojdiile Saccharomyces cerevisiae sau Saccharomyces carlsbergensis.
Invertaza a fost probabil prima enzimă utilizată la scară largă într-o formă imobilizată. În perioada 1941 – 1946, acidul folosit fabricarea siropului golden nu a mai fost disponibil, aşa că invertaza obţinută din drojdii a fost folosită ca înlocuitor.
Invertaza este o β-fructofuranozidă ce hidrolizează zaharoza la fel ca şi alţi β-fructani, cum ar fi rafinoza. Este întâlnită in literatură sub diferite denumiri, cum ar fi : sucrază, invertin, zaharază. Trebuie menţionat că zaharoza poate fi hidrolizată relativ uşor şi în abesnţa invertazei, dar în condiţii de reacţii acide. Enzima transfrucozilanta care catalizeaza hidroliza zaharozei si transferul concomitent al gruparii fructozice pe un anumit acceptor. Fermentul numit invertază, apare la drojdii, la unele plante (usturoi, pere, frunze de viţă de vie), la anumite insecte (albine), la animale şi la om. Această enzimă este utilizată şi în industria alimentară, ca aditiv, sub simbolul E 1103.
Invertaza, este o enzimă care catalizează reacţia de hidroliză a zaharozei, scindând molecula ozidei în componentele ei; glucoza şi fructoza. În corpul omului, invertază se produce la nivelul intestinului subţire. Reacţia de invertirea a zaharozei, proces fără de care nu poate avea loc absorbţia zahărului prin monoglucidele componente, se face cu consum de calciu, acesta fiind motivul pentru care zahărul rafinat este decalcifiant. Omul îşi poate procura invertază şi din exterior, mai ales din mierea naturală.
Invertaza a fost izolată pentru prima oară de către Berthelor în 1860. De atunci şi până în prezent enzima a fost foarte studiată şi purificată din diferite surse prin diferite metode. Numai invertaza extrasă din drojdii a avut însă importanţă industrială.
Invertaza este enzima care catalizeaza reactia de hidroliza a zaharozei la glucoza si fructoza, amestec numit zahar invertit utilizat în industria alimentara si este prezenta în echipamentul enzimatic al numeroaselor tulpini de drojdii (Candida utilis, Saccharomyces cerevisiae, Saccharomyces Carlsbergensis), fungi (Aspergillus niger, Penicillium chrysogenum) si la diferite bacterii (Clostridium pasteuranum, Streptococcus), din care poate fi izolata si purificata prin diferite tehnici .
Invertaza este utilizata în primul rând în industria alimentara, unde fructoza este preferata a se folosi în locul zaharozei, datorita gradului de îndulcire mai mare si faptului ca nu cristalizeaza atât de usor ca zaharoza, precum si a faptului ca zaharul invertit are o solubilitate mult mai mare decât zaharoza si nu cristalizeaza decât foarte greu. Preparatele de invertaza se folosesc la fabricarea mierei artificiale si la prepararea zaharului invertit destinat fabricarii înghetatei, a bauturilor nealcoolice si a dulciurilor (bomboane fondante, bomboane de ciocolata cu miez lichid sau moale si dulciuri din martipan), precum si a lichiorurilor "

Avatar utilizator
Radu Guțescu
ApiExpert
Mesaje: 312
Membru din: 09 Ian 2015, 14:23
Localitate: Craiova
Contact:

Re: Siropul de porumb

Mesajde Radu Guțescu » 25 Feb 2016, 18:18

Va salut cu drag,

Foarte interesanta si bine documentata expunerea. Chiar cu putin timp in urma a fost finalizat un studiu finantat de cei de la Mann Lake si care a urmarit rezultatele comparative ale administrării sucrozei simple pe de o parte, o combinatie de sucroza, glucoza si fructoza pe de alta parte iar la ultimul lot de familii s-au administrat glucoza si fructoza. Inca nu au fost date publicitatii rezultatele, dar din datele preliminare se pare ca administrarea unei combinatii de mono si dizaharide a avut cele mai bune efecte in sensul ca a realizat o stimulare a familiei de albine, dar a dus si la creerea de rezerve. Practic, amestecul propus de dumneavoastra (miere, sirop de zahăr si usturoi) reprezintă exact o asemenea combinatie, e greu de presupus ca se realizeaza o invertire completa. Daca dovezile studiului vor fi in sensul acesta (asta in plus fata de practica dumneavoastra care confirma si ea ipoteza sustinuta de studiul american), cu siguranta solutia pe care o utilizati va reprezenta o alternativă excelenta la sucroza simpla (o consider in acest moment cea mai sigura varianta de hranire suplimentara). Întrebare: care sunt proportiile de miere si usturoi utilizate de dumneavoastra in sirop sau turte?
“Exista ceva la albine care intotdeauna l-a captivat pe om. Extraordinarul lor simt al ordinii si al preciziei, abilitatea lor de a se adapta la orice sau oriunde, versatilitatea incredibila, acestea si multe alte caracteristici reprezinta o inepuizabila sursa de interes si incantare atat pentru apicultorul profesionist cu cei 2000 de stupi ai sai, dar si pentru cel amator cu cei cativa stupi ai sai din coltul gradinii“. - Karl Kehrle (Fratele Adam)

ciureatudor
Mesaje: 12
Membru din: 09 Dec 2015, 13:13

Re: Siropul de porumb

Mesajde ciureatudor » 26 Feb 2016, 05:47

Buna ziua dragilor . Am sa raspund la discutia de mai sus si la propunerea d-lui Radu Gutescu referitor la dozajul de miere si usturoi in siropul de stimulare .Nu-mi permit sa dau sfaturi ==eu spun doar cum fac eu si apreciati dvs . Prepar siropul de stimulare 1la 1 dupa retele deja stiute apoi la fiecare 10-12 litri de sirop mai adaug 1Kg de miere de floarea soarelui ( se stie ca mierea de floarea soarelui este o miere proteica si bogata in polen ) , iar usturoi pun cate 25 g /litru dat in blender cu putina miere (adica piure de usturoi ). Albinele consuma foarte bine aceasta combinatie . Acuma ===se stie ca o stimulare completa dureaza 20 de zile === o zi da -o zi nu , cu portii intre 300-500 g . Usturoi bag doar in primele 3-4 portii de frica sa nu ajunga si in mierea de extractie (sunt stupi care nu consuma siropul de stimulare in totalitate )dar miere pun de fiecare data . De asemenea in siropul de completare pentru iarna bag usturoi si ceapa si cand nu e nevoie de completare bag in turtele de peste iarna .Imi aduc aminte cand eram ucenic la stupi ca am facut intr-un an o comparatie intre stupii stimulati numai cu sirop si stupii la care am pus miere si usturoi si tin minte ca la sfarsitul stimularii am obtinut aproape trei sferturi de rama de puiet in plus ===Inaintea culesului ceva albina in plus conteaza foarte mult . Acuma ===ce fac eu nu stiu cat este de stiintific dar s-ar parea ca sunt ceva rezultate si vad ca apar si studii in acest sens de unde trag concluzia ca UNELE din retete vechi sunt bune .Am mai citit prin unele carti ca ceapa si usturoiul dat permanet nu ar fi tocmai ok ==de aceea se recomanda a se da la albine o data da -o data nu , cum ar venii dam usturoui sau ceapa la portia 1-3-5-7 etc .Se mai spune prin carti ca ceapa ar fi foarte bun stimulent pentru ouat iar usturoiul ajuta foarte mult in lupta contra nossema .Inutil sa mai spun ca eu caut usturoi si ceapa Romaneasca si nu de china sau olanda Toate acestea le-am spus aici pentru judecata dvs si a trage fiecare concuzia proprie . De asemeni astept si eu parerile dvs si poate inbunatatim aceasta reteta facuta la ochi si nu pe baza stiintifica .Poate ne ajuta d-ul Radu Gutescu cu inbunatatiri (vad ca citeste si studiaza foarte mult zau daca nu imi vine acu sa ma apuc de engleza sau rusa :) ) Cu drag .


Înapoi la “Nutritia albinelor”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

cron