Dupa ce in articolul precedent am prezentat informatii care sa ne ajute sa intelegem nevoile albinelor in ceea ce priveste nutritia energetica, va propun astazi o continuare a analizei despre oportunitatea folosirii celor mai cunoscute suplimente glucidice in hranirea albinei: sucroza (zaharul alb neinvertit), siropul din porumb, siropul invertit din zahar si mierea.
Pe langa avantajul unei longevitati crescute demonstrate in cazul administrarii de sucroza, asa cum am vazut in articolul precedent, prin utilizarea acesteia in nutritia suplimentara a albinei se elimina o serie de alte riscuri. Si voi explica in continuare de ce spun asta.
Zaharul neinvertit este sucroza pura, o dizaharida care se regaseste ca principala componenta in nectarul pe care albinele il colecteaza in mod natural. Sistemul digestiv al albinei este perfect adaptat prelucrarii sucrozei pe care o transforma in doua monozaharide: glucoza si fructoza. Mai mult decat atat, zaharul alb (adica sucroza pura) a fost demonstrat a fi de doua ori mai atractiv pentru albina culegatoare decat glucoza sau fructoza (Fat bees, skinny bees – Doug Somerville).
Un alt beneficiu al utilizarii zaharului consta in faptul ca in functie de concentratia la care se administreaza in sirop se pot atinge obiective diferite, ma refer in principal la stimulare sau completarea rezervelor. Vom vorbi pe larg despre asta in articolul viitor.
Un dezavantaj in folosirea siropului de zahar neinvertit poate fi reprezentat de perisabilitatea acestuia. Pentru a evita inceputul procesului de fermentare dupa preparare, intervalul de timp pana la consumarea sa de catre albine nu trebuie sa depasesca 3-4 zile in perioadele calde, in special cand se foloseste sirop cu o concentratie mai mica de sucroza (50%, adica 1:1 raportul zahar:apa). Acest inconvenient, al fermentarii siropului, poate fi eliminat prin sterilizarea sau aditivarea sa; in urmatoarea postare voi detalia de asemenea si subiectul acesta.
In special in America se foloseste pe scara larga in hranirea suplimentara asa numitul HFCS (High Fructose Corn Syrup), adica sirop din porumb cu un continut crescut de fructoza. Principalul motiv pentru care se foloseste acest sirop este legat de pret, in America siropul din porumb fiind cu 30-40% mai ieftin decat zaharul. Doua mari riscuri au aparut la utilizarea siropurilor din porumb:
1. Nu toate tipurile de sirop de porumb pot fi utilizate in hranirea albinelor, cele mai mari riscuri aparute fiind prezenta unor cantitati prea mari de amidon, acizi sau enzime in produsul final. Aceste componente ce pot fi prezente in produsul final sunt toxice pentru albine si trebuiesc monitorizate cu atentie.
Practic, productia siropului de porumb incepe prin separarea amidonului din acesta. Amidonul, care este extras sub forma de pulbere, este lichefiat cu ajutorul unor acizi sau/si enzime care il convertesc initial intr-o solutie ce contine pe langa amidon si o cantitate mica de glucoza. Ulterior, prin adaugarea de enzime, este continuat procesul de transformare al amidonului in zaharide. In orice moment acest proces poate fi oprit de catre procesator, astfel ca unele siropuri pot avea un continut crescut de amidon care este toxic pentru albine. Tocmai din acest motiv siropurile din porumb destinate hranirii albinei nu trebuie sa contina amidon neconvertit.
Cel mai bun sirop din porumb destinat hranirii albinei este considerat HFCS 55, care are 77% masa solida, din care 55% este fructoza . Siropurile inferioare de tipul HFCS 42 (71% masa solida din care 42% fructoza), sunt mult mai instabile si cristalizeaza in fagure de trei ori mai repede decat HFCS 55. Cu exceptia glucozei, care este asa cum am spus o monozaharida, ca si fructoza, siropul din porumb contine si alte zaharide. Nici una dintre aceste zaharide nu are valoare calorica pentru albine, deci nu ajuta cu nimic la producerea de energie. Mai mult, unele dintre aceste polizaharide reziduale pot fi daunatoare albinei.
2. A doua problema ce poate aparea in cazul utilizarii siropului de porumb cu continut crescut de fructoza este formarea hidroximetilfurfural-ului (pe scurt HMF). HMF-ul, care este un compus toxic atat pentru om, cat si pentru albina, se formeaza ca urmare a expunerii la caldura a fructozei in prezenta unui mediu cu PH acid (conform lui Randy Oliver, siropul din porumb poate ajunge pana la PH-ul acid al otetului in functie de metoda de obtinere).
Avand in vedere aceste riscuri, in special al formarii HMF-ului, si tinand cont de faptul ca in cazul Romaniei nu exista un avantaj al pretului pentru apicultor, din punctul meu de vedere nu se justifca utilizarea siropului de porumb in nutritia suplimentara a albinei.
Tot referitor la pericolul aparitiei HMF-ului, trebuie spus ca acesta exista si in cazul utilizarii mierii sau siropului de zahar invertit pentru hraniri suplimentare. Si acestea contin fructoza, iar prin expunere la caldura, cum se intampla de multe ori in cazul depozitarii sau transportului inadecvate sau chiar in timpul hranirilor de completare (august si/sau septembrie), cantitatea de HMF poate creste mult peste limitele admise. Nici nu are rost sa mai spun ce riscuri de formare ale HMF-ului exista in cazul invertirii termice a zaharului, in special cand nu exista un control precis al temperaturii. Fructoza ce incepe sa se formeze fiind expusa la temperaturi crescute poate deveni o adevarata otrava pentru albine. Ca sa fiu si mai clar, efectul este asemanator cu expunerea mierii la temperaturi inalte, ceea ce stim cu totii ca este extrem de daunator. Iata un link relevant despre HMF de pe beetime.eu in care se prezinta detaliat aceste riscuri in cazul expunerii mierii sau a hranei invertite pentru albine la conditii inadecvate de temperatura: HMF – Silent enemy in honey and bee food.
Vedem iata cum, desi nu exista dovezi stiintifice sau practice privind avantajele utilizarii mierii si/sau siropului invertit in locul sucrozei in nutritia suplimentara a albinei, ba mai mult, toate dovezile si argumentele arata contrariul, puterea acestor mituri continua sa fie imensa. In cazul mierii pentru ca ea este considerata in mod obisnuit hrana glucidica cea mai buna pentru albine (asta desi anumite tipuri de miere ca mana, struguri sau floarea soarelui pot produce prejudicii pe timpul iernii, fiind de preferat evitarea prezentei lor in cuib), iar in cazul siropurilor invertite, fie ele din zahar sau porumb, ca nu uzeaza albina, imitand formula mierii.
Chiar si fara dovezile de mai sus si folosind o logica elementara, putem observa ca albina foloseste mierea (adica o combinatie de glucoza si fructoza) doar ca rezerva cand lipseste nectarul (perioade fara cules sau pe timpul iernii), deci pentru conservare, iar pe timpul dezvoltarii, cand nectarul (adica sucroza) este prezent il prefera oricarei forme de fructoza si glucoza. Cu totii stim ca atunci cand exista cules de nectar albina il prefera mierii si astfel se explica disparitia riscului de furtisag si posibilitatea de a lucra foarte usor in familii. O rama cu miere lasata in stupina in timpul unui cules bun nu prezinta interes pentru albine. Putem presupune ca albina nu stie ce o uzeaza mai putin. Putin probabil totusi. Cred ca toate aceste argumente ne ofera un raspuns clar la intrebarea care este cea mai buna varianta in cazul hranirii glucidice suplimentare a albinei, si anume sucroza.
In final, vreau sa fac cateva precizari pe care le consider importante. Sunt constient ca informatiile de mai sus schimba cumva ceea ce multi dintre dumneavoastra stiati despre subiectul hranirilor glucidice suplimentare. De aceea, pentru a evita orice fel de confuzie sau interpretare gresita a datelor prezentate, vreau sa mentionez urmatoarele aspecte:
- toate informatiile prezentate se refera la hraniri suplimentare (de stimulare sau completare) si nu la inlocuirea mierii existente in rame decat in cazuri exceptionale (mana, struguri, etc);
- hranirile suplimentare ar trebui facute cand exista un obiectiv clar cum ar fi stimularea (asa numitele hraniri speculative) sau completarea rezervelor, in nici un caz in timp ce exista cules natural de nectar disponibil. Este necesara de asemenea precautie in alegerea momentelor de hranire pentru a evita amestecarea mierii cu siropuri de orice fel;
- Unicul scop al acestui articol este de a prezenta o opinie personala bazata pe informatiile disponibile la acest moment si la care am putut avea acces despre nevoile de hrana energetica ale albinei si posibilitatile de suplimentare, astfel incat fiecare apicultor sa poata lua decizia pe care o considera cea mai buna in cunostinta de cauza.
In articolul viitor voi incerca sa raspund prin argumente, dovezi si experiente practice la alte trei intrebari importante despre hranirea glucidica suplimentara a acestora si anume: de ce sa hranim, cand sa hranim si cum sa hranim.
Aurel Masca
Un articol inteligent si documentat, subscriu la tot ce s-a scris in acest articol si este necesar de studiat tuturor apicultorilor ! Multumim!
Echipa ApiExpert.ro
Va multumim si noi pentru comentariul dvs. Numai bine!
Agavriloaei Reveica
Nu ne face deloc placere in efectuarea acestor hranirii suplimentare , insa luand in calcul , ca a slabit foarte mult baza melifera in ultimii ani , vrem nu vrem trebuie sa actionam in anumite perioade ale anului cand culesul nu exista sau este prea slab.De asemenea este foarte important de retinut cu ce facem aceste hranirii suplimentare.
Chirila Mihai
Mierea de cultura (rapita, floarea-soarelui etc.) nu este buna nici pentru iernat si nici pentru diferite amestecuri de suplimentare ori de inlocuire, din cauza neonicotinoidelor. Am lasat miere de floarea-soarelui si am iernat cu pierderi. Acum incerc sa inlocuiesc aceasta miere cu zahar invertit, in cea mai mare masura. CAND VOR FI INTERZISE NEONICOTINOIDELOR SI IN TARA NOASTRA?
Echipa ApiExpert.ro
Din informatiile la care avem acces, este posibil ca din 2017, cand expira perioada de interdictie a neonicotinoidelor la nivelul Uniunii Europene, sa fie reintroduse in toata Europa, deci nici macar nu va mai fi nevoie de derogari. Asa ca sperantele de a scapa de ele sunt minime in acest moment realist vorbind. Va trebui gandita o strategie de minimizare a impactului lor asupra activitatii noastre si sunt cateva masuri care ne-ar putea ajuta. Voi detalia problema in articolele viitoare, este important sa ne adaptam situatiei actuale pentru ca din pacate nu o putem schimba.
mosneagul
D-l Aurel Masca a scis: UN ARTICOL INTELIGENT SI DOCUMENTAT. Mai mult, nu se poate spune nimic. Multumesc echipei ApiExpert, ptr. acest articol extrem de important in cresterea albinelor. Astept cu nerabdare continuarea. Sunt lucruri stiute de zeci de ani, dar nimeni nu mai tine cont de ele si inventeaza fel si fel de hraniri cu te miri ce, ptr. ca atunci cand nu au rezultate, sa dea vina pe te miri ce cauze.
Continuati ! Poate totusi unii stupari vor intelege ca fara o documentatie corecta si aprofundata nu vor avea niciodata rezultatele celorlalti. Stima !
Radu Guțescu
Va multumim pentru apreciere, in curand vom posta si partea a doua. Numai bine!
Anghel
Foarte bun articol. Din păcate sunt multi apicultori care din dorința de a realiza profituri mari folosesc siropul de porumb în cantități uriașe. Chiar acum câteva zile îmi spunea unul ca a extras toată mierea din cuib ( în toamna ) și a înlocuit-o cu sirop. Se mai si lauda cu productii de peste 1500kg la salcam , apoi poliflora si din nou mana cca 1500kg (la el mana a durat pana în septembrie ). Si toate astea în staționar, (din 60 stupi) si dublând în iunie , prin roire, numărul de stupi.
Am văzut si preturi de en detail de 17 RON, în condițiile în care la en gros s-a vândut cu 21 -22 RON. Personal nu am folosit decât sirop de zahar invertit, cum făcea si tatal si bunicul meu.Sa avem un an bun !
Radu Guțescu
Va multumim pentru comentariu, speram ca informatiile prezentate sa fie de ajutor pentru cat mai multi apicultori. Toate cele bune!
mosneagul
D-ul Anghel; cu stima inainte de a sustine anumite lucruri va rog sa cititi “Mana si producatorii de mana”
Anghel
De acord cu dvs. în privința producătorilor de mana; totuși nu credeți ca o dublare a numărului de stupi după salcâm si apoi producții cu roi de asemenea factura (subliniez, in staționar) , mie îmi suna cu totul a fals grosolan ; apoi vedeți prețul de comercializare; sau poate o fi un bun samaritean. Eu unul nu cred. De fapt Apimera si alții
știu cât sirop livrează in perioadele de cules. Cu respect
ceir
Vorbiti-ne si despre Apifonda .Cum si cand sa o folosim . Si cum este in raport cu zaharul candi sau serbet .Cu multa consideratie
Radu Guțescu
Din punct de vedere al compozitiei, Apifonda este sucroza pura, deci reprezinta o varianta buna de hranire suplimentara in perioadele in care nu se poate utiliza siropul. Dar puteti prepara dumneavoastra turte din zahăr pudră si sirop de zahăr sau miere lichida in proportie de 4:1 si cred ca ati obtine acelasi produs la un cost mai bun (cu conditia ca macinarea zaharului sa o faceti dumneavoastra). Zahărul candi sau serbetul presupun preparare termică, deci in opinia mea nu sunt o varianta mai buna decat sucroza. Ca idee, nimic din ceea ce capătă o tenta de culoare caramel nu ar trebui administrat albinei, fie sirop sau turta. Culoarea caramel reprezintă un prim indiciu al prezentei HMF-ului. Personal nu sunt un fan al administrării de turta, in mod normal albina ar trebui sa aiba rezerve din toamna si sa nu fie deranjata in perioadele reci. Dar atunci când acest lucru nu este posibil si exista riscul ca familiile sa moara de foame, se alege raul mai mic, adica se administrează turte. Nu recomand utilizarea turtelor pentru stimulare, doar pentru completare de rezerve in caz de nevoie. Voi explica detaliat in articolul de săptămână viitoare cum si cand se pot utiliza suplimentarile in functie de obiectivele propuse.
Daniel Tudor
Subscriu și eu la articolul de mai sus ,sunt niște concluzii corecte și bine documentate ,precum ne-au obișnuit colectivul Apiexpert .Chiar dacă uneori credem că avem o percepție corectă despre esența anumitor subiecte ,e bine să fie subliniat încă o dată din când în când. Mulțumim Apiexpert .
Radu Guțescu
Va multumim si noi pentru comentariu si apreciere. Numai bine! 🙂
catalin
Invertirea acida a zaharului ( in casa) la temperaturi inalte , pe langa HMF , dezvolta o serie de alcooli care sunt extrem de toxici atit pt albine cat si pt om .
Este adevarat ca concentratia este mica , dar cate putin din fiecare toxina se face mult din toate .
Este bine de spus pt cei care nu vor sa renunte la invertire sa o faca enzimatic , adica prin adaugarea de miere in zahar .
Radu Guțescu
Foarte buna observatia. Mulțumim.
Marian H
Ce rost mai are sa insistam sa mai folosim invertirea zaharului din moment ce s-a demonstrat ca nu este sănătos ptr albine? Eu sunt dezorientat complet. După atâția ani de fiert zaharul, în idea de a ușura viata albinelor peste iarna, se pare ca efectul era invers. Schimbam tehnologia sa vedem ce se întâmplă.
Cip
FOARTE INTERESANT!FELICITARI
Echipa ApiExpert.ro
Va multumim!
teodor
Teodor.
Am facut din gresala o turta proteica aproape de 25 la 100 formata din sirop , soia, drojdie lapte praf ,ulei menta, ulei lemongrass ,ce ma sfatuiti?
Multumesc!
Radu Guțescu
Va referiti la 25% procent de proteina al produsului final? Pentru ca un procent de 25% nu reprezinta o problema atata timp cat sursa de proteina este fara reziduuri pentru albina. Polenul de calitate are 25-27% proteina. Deci contează mai mult daca soia este sub forma de făină de soia sau izolat proteic din soia, iar la laptele praf daca este macar degresat si fara continut mare de lactoza. Cu cât turta are mai multe reziduuri, cu atat administrarea trebuie facuta mai cu precauție (cantitate mai mica, urmarire zboruri de curățire).
săceleanu alex
dacă administrez sirop de zahăr în martie concentrație 1/1 pot adăuga polen crud şi ce cantitate la litru sirop?mulțumesc.
Radu Guțescu
Parerea mea este ca polenul nu ar trebui amestecat cu sirop de zahar pentru ca exista sanse mari sa fermenteze. Polenul se poate eventual folosi in turte de zahar sau formule proteice si acolo cu admistrari in cantitati mici pentru a fi consumat intr-un timp scurt de albine.
t
Dl Radu. Va multumesc mult!
Radu Guțescu
Cu mare drag. Numai bine!
săceleanu alex
mulțumesc Radu ; aş mai avea o întrebare : dacă doresc să cumpăr mătci de la voi,când trebuie să le comand ( 10-15 buc. carpatine împerecheate natural)? mulțumesc.
Radu Guțescu
Rezervarile au inceput in luna septembrie si se pot face oricând pana la epuizarea intregii productii estimate de matci. In acest moment mai sunt disponibile pentru programări lunile iunie si iulie. Sunt rezervate lunile mai, august si septembrie. Mulțumim si noi.
teodor
Dl Radu, ce trebuie introdus in sirop pt a nu se altera? Va multumesc!
Radu Guțescu
Una dintre variantele pe care o avem in studiu este hipocloritul de sodiu in solutie slaba de 5-6% (albinele tolerează bine si chiar utilzeaza clorul, asa se face explica de ce merg la apa din piscine). Solutia a fost testată si recomandata de Randy Oliver cu rezultate bune, dar vrem sa o testăm inainte de a ne pronunta. Acesta este motivul pentru care nu am facut nici o referire in articol la conservanti. Vom reveni in scurt timp cu detalii.
claudiu
este adevarat ca din momentul inceperii hranirilor de completare, unde este cazul, toamna, chiar daca in natura mai exista cat de cat un cules de nectar albinele nu vor mai pleca la cules decat pentru a aduce polen (deci nectar nu) si vor astepta in continuare urmatoarele administrari se sirop de zahar?
Echipa ApiExpert
Numai dacă siropul de zahar este mai concentrat in sucroza decât nectarul de poate întâmpla asta. Spre exemplu, la siropul 1:1 nu exista riscul acesta. În plus, de la un moment dat e nerecomandabil că albina să mai culeagă întrucât uzura provocata astfel îi scurtează viața.
lefter
la siropul pt.completare 2/1 ce recomandati sa punem ,otet ori sare de lamaie pt.a nu cristaliza si ce doza
Echipa ApiExpert
Sare de lămâie 2 grame la litrul de sirop.
Emil N
lefter:Intrebare:
la siropul pt.completare 2/1 ce recomandati sa punem ,otet ori sare de lamaie pt.a nu cristaliza si ce doza?
Raspuns:Echipa ApiExpert
Sare de lămâie 2 grame la litrul de sirop.
In acest caz,se produce invertirea la rece? Sau este adaugata sarea de lamaie numai pentru a nu cristaliza siropul?
Sanatate si prosperitate echipei”Apiexpert”, ca tare priceputi mai sunteti!!!
Gabriel
Buna ziua din ceea ce sa spus pana acum am inteles ca zahărul invertit de apicultori neavând un control la convertire nu este sănătos pt.albina.ok