Hrana Energetica Pentru Albine: ce ar trebui sa folosim la hranirile suplimentare?

Hrana Energetica Pentru Albine: ce ar trebui sa folosim la hranirile suplimentare?

Cand am inceput articolele din seria Apicultura de la Pasiune la Profesie, mi-am propus sa abordez cinci teme esentiale : cresterea si selectia matcilor, nutritia albinei, bolile albinelor, tehnici de lucru in stupina si strategii de management al familiilor, ultima tema urmand a fi managementul economic al fermei apicole.

Motivul pentru care am gandit o asemena abordare a fost bazat pe dorinta de a incerca sa oferim tot sprijinul de care suntem capabili colegilor apicultori care vor sa faca pasul catre profesionism. Asa cum am mai spus-o si cu alte ocazii, sa practici apicultura profesionist in Romania nu este usor din foarte multe cauze. Multe dintre acestea tin de resursele materiale limitate. Totusi, va garantez ca cea mai importanta piedica in cresterea nivelui apiculturii este lipsa informatiei de calitate si implicit imposibilitatea implementarii unui sistem de lucru care sa asigure dezvoltarea. Doar obtinand rezultate economice bune in fiecare etapa se poate trece la nivelul urmator.

Informatia de calitate este inlocuita de foarte multe ori de mituri si recomandari fara nici un fundament stiintific sau practic. Se creeaza astfel o stare de confuzie greu de manageriat de catre un apicultor aflat la inceput de drum.

Capitolele referitoare la nutritie si tratamente sunt de departe cele in care se regasesc cele mai multe informatii contradictorii. Poate si pentru ca in studierea lor nu au fost investite atatea resurse ca in cazul geneticii albinei. Din aceasta cauza au existat diferite curente de opinie legate de solutii de hranire suplimentara si tratamente care de multe ori au fost in detrimentul albinei.

Va voi prezenta in continuarea seriei Apicultura de la Pasiune la Profesie o sinteza a informatiilor despre nutritie si tratamente la care am avut acces de-a lungul timpului si care au fost fundamentate stiintific si practic. De asemenea, veti vedea ca foarte multe suplimente si tratamente considerate mai putin nocive pentru simplul motiv ca sunt naturale pot produce foarte mult rau albinelor.

Elementele nutritionale de care albina are nevoie pentru o crestere si dezvoltare normala sunt: proteine (aminoacizi), carbohidrati (zaharuri), minerale, lipide (grasimi), vitamine si apa.

Pentru a-si satisface aceste nevoi nutritionale albina colecteaza trei substante : apa, nectar si polen. Atunci cand calitatea sau cantitatea uneia dintre cele trei substante nu se potriveste cu nevoile coloniei se pot produce dezechilibre cum ar fi reducerea masiva a populatiei, reducerea longevitatii albinei, sensibilitate la boli si chiar moartea familiei.

Pentru ca apicultorul sa poata interveni sa ajute familia si sa evite astfel asa numitul efect de stress nutritional, ar trebui sa poata evalua starea nutritionala a familiei si sa cunoasca rolul fiecareia dintre cele trei substante din alimentatia albinei, precum si cele mai bune variante ce pot fi utilizate pentru substituirea sau completarea lor. Aici trebuie facuta o mentiune importanta: conform lui Randy Oliver, efectele unui stress nutritional — aparut in momentul in care una dintre cele trei substante lipseste sau este de calitate slaba — la care familia este supusa se pot observa pana la doua luni distanta de momentul in care acest eveniment s-a petrecut. Deci cu atat mai important devine rolul apicultorului in conditiile in care se doreste mentinerea unei familii puternice si pregatite de culesuri. Cand se ajunge la un deficit major de polen sau nectar este extrem de dificil de redresat situatia. Repet, nu ma refer la supravietuirea coloniei, ci la obtinerea de rezultate maxime la culesuri.

Astazi va propun sa vedem informatiile importante si certe despre hranirea energetica a albinei. Nectarul este sursa primara de energie si reprezinta hrana glucidica. Nectarul este compus in principal din sucroza cu un grad de umiditate care variaza, dar contine si enzime si minerale. Aceste enzime prezente in nectar impreuna cu cele adaugate de albina in timpul prelucrarii sale duc la descompunerea sucrozei in glucoza si fructoza. Umiditatea este de asemenea redusa pana la un procent care poate varia intre 12% si 21% in functie de sursa de nectar si factorii de mediu. Mierea cu umiditate de peste 21% fermenteaza si este extrem de nociva pentru albine. Raportul dintre glucoza si fructoza variaza in functie de sursa de nectar. Nu exista dovezi stiintifice in acest moment care sa arate ce impact au diferitele valori ale acestui raport asupra albinelor. Din punctul meu de vedere din acest motiv cea mai buna varianta de hranire suplimentara a albinelor ramane sucroza, adica zaharul. Cand nu cunosti ceva cu siguranta este mai bine sa nu risti administrarea unor substituenti care pot prejudicia albina. Ma refer evident la situatia in care nu se poate administra miere care a fost in prealabil capacita. Mierea cu umiditate mare poate produce mai mult rau albinei decat siropul de zahar. Un studiu comparativ efectuat de catre Roy J. Barker si Yolanda Lehner in cadrul laboratorului de cercetare apicola al U.S. Departament of Agriculture din Tucson, Arizona ca hranirea albinelor lucratoare cu sirop obtinut din miere sau sirop de fructoza din porumb nu a prezentat nici un avantaj in fata hranirii cu sirop de zahar. Albinele hranite cu sirop de zahar au supravietuit cel mai mult. Iata cum a decurs studiul si care au fost rezultatele:

Albine scuturate de pe faguri cu puiet au fost inchise in doisprezece custi mici cu dimesiunea de 24x24x8 cm. Fiecare cusca a continut 1200 de albine si un suport pe care au fost asezate doua baghete din lemn cu lungimea de 25 de cm la mijlocul carora s-au lipit bucati de 2×2 cm de foita de ceara. Practic, baghetele de lemn aveau rolul leatului superior de la rama si au fost facute mai mari decat cusca pentru a nu cadea in interiorul acesteia, iar bucata de fundatie de ceara pentru a ajuta la inceputul constructiei ramelor. Apoi o regina in cusca a fost atasata de o rama langa una dintre foile de ceara. Dupa 48 de ore albinele s-au asezat pe rame si au inceput sa le construiasca. In acel moment, albinele impreuna cu cele doua rame si regina in cusca au fost mutate in custi mai mari cu dimensiunea de 56x56x43 cm. Temperatura din incaperea unde se aflau custile a fost mentinuta la 28 de grade cu variatie maxima de un grad, iar umiditatea la 20%. Pentru a evita gruparea albinelor in partea de sus a custilor atunci cand se aprindeau luminile din plafon pentru efectuarea controalelor pe parcursul studiului s-au folosit folii de aluminiu montate pe un raft sub acestea.

Din momentul in care au aparut primele albine moarte, acestea au fost indepartate si numarate zilnic timp de 60 de zile. De fiecare data, la aceste albine moarte a fost verificata existenta sporilor de Nosema.

Pentru hranirea albinelor au fost utilizate urmatoarele substante :

  • Sirop din porumb cu concentartie mare de fructoza
  • Sirop obtinut din struguri
  • Sirop de zahar
  • Miere (nefiltrata, poliflora, obtinuta din flora specifica zonei Tucson, Arizona, cu vechime mai mica de 1 an)

A fost adaugata apa pentru ca toate solutiile sa ajunga la o umiditate de 50% (masurata cu refractometru). Cate trei custi cu albine au fost hranite cu unul dintre cele patru tipuri de sirop. Siropurile au fost administrate din galeti cu capacul gaurit. A fost asigurata si apa separat, insa foarte putin din aceasta a fost cosumata. Galetile cu sirop au fost schimbate zilnic pentru a asigura prospetimea siropului si consumul a fost masurat prin cantarirea fiecarei galeti inainte de montarea ei deasupra ramelor si apoi la ridicarea acesteia.

S-a tinut evidenta urmatoarelor date: numarul de albine moarte in fiecare zi, cantitatea de sirop consumata in fiecare zi, cantitatea de ceara produsa, cantitatea de sirop depozitata in faguri, numarul de celule construite, numarul de celule cu miere capacita si dimensiunea celulelor. In cadrul studiului sunt precizate si metodele stiintifice utilizate pentru masurarea tuturor acestor indicatori, informatii pur tehnice. Pentru cei interesati detaliile studiului pot fi gasite aici.

Rezultatele studiului le puteti vedea in tabelul urmator :

Date masurateSucroza (zahar)MiereSirop de porumbSirop de struguri
Durata de viata (zile)56.3 ± 8.131.3 ± 2.537.7 ± 2.113.3 ± 1.2
mg consumate pe zi59.0 ± 6.966.3 ± 13.760.1 ± 3.231.8 ± 8.1
mg de miere produsa pe zi10.4 ± 1.413.4 ± 5.810.3 ± 1.20.6 ± 0.7
mg de ceara produsa pe zi0.73 ± 0.100.73 ± 0.150.69 ± 0.050.23 ± 0.08
raport miere produsa/consum sirop0.177 ± 0.0170.195 ± 0.0450.171 ± 0.0130.016 ± 0.016
raport ceara produsa/consum sirop0.012 ± 0.0060.011 ± 00.011 ± 0.0070.08 ± 0.007

In toate custile hranite cu sirop de struguri, albinele au facut dizenterie la scurt timp dupa inceperea administrarii. Verificarile pentru spori de nosema au fost negative cu exceptia catorva albine hranite cu miere. Acestea au avut insa un numar mai mic de 15 spori/albina, deci boala nu a fost o problema. Se arata inca o data deci ca dizenteria nu este acelasi lucru cu nosemoza si ca albine care nu au diaree pot avea spori de nosema si invers, iar albine care au diaree pot sa nu aiba spori de nosema.

Durata cea mai mare de viata a fost inregistrata in cazul hranirii cu sirop de zahar, iar diferentele au fost semnificative. Supravietuirea in cazul administrarii de sirop de struguri a fost cea mai mica, iar diferenta de longevitate in cazul administrarii de miere sau sirop din porumb au fost mici. Celelalte detalii pot fi observate in tabelul de mai sus.

Acest studiu demonstreaza in mod clar ca cea mai buna solutie de hranire a albinei ramane sucroza, deci siropul de zahar. Sistemul digestiv al acesteia este adaptat pentru prelucrarea acestei substante si astfel administrarea sucrozei constituie de departe alternativa cea mai buna.

Teoria conform careia administrarea de sirop invertit ajuta la cresterea longevitatii albinei este prin urmare falsa si nesustinuta de studii si argumente stiintifice. Mai mult, in multe cazuri in care se foloseste invertirea termica rezulta in produsul final zaharuri toxice pentru albina.

Apoi, se demonstreaza inca o data ca administrarea de minerale in doze mai mari decat trebuie scurteaza viata albinei. Mierea contine cantitati mari de minerale, iar administrarea ei in cadrul hranirilor suplimentare nu aduce beneficii. Acest fenomen devine si mai evident in exemplul administrarii siropului din struguri. Mai mult, conform unor studii efectuate in Germania (Horn, H., 1985: The causes of paralysis in honeybees during a honeydew flow), valorile crescute de potasiu si fosfor au fost asociate cu aparitia paraliziei la albinele adulte. Deci atentie cand adaugati multe suplimente care contin vitamine si minerale in hrana albinelor intrucat acestea pot face mai mult rau decat bine. Despre acest lucru voi vorbi pe larg in articolele urmatoare. Iata valorile medii de minerale continute de miere (Petrov 1970):

MineraleMiere inchisa la culoare (mg/kg)Miere deschisa la culoare (mg/kg)
Ca227107
Cu11
K1241441
Mg13240
Mn101
Na23251
P123129
Zn23

Desi este clar din punct de vedere stiintific si practic faptul ca siropul de zahar reprezinta cea mai buna alternativa de hranire energetica suplimentara a albinei, multi apicultori folosesc mierea sau siropul din porumb in speranta ca astfel vor ajuta albina.

Tot in urma acestui studiu, putem sa constatam indirect cat de importanta este starea de hibernare in care albina se afla pe parcursul iernii, ceea ce conduce la un consum de hrana mai mic si deci o uzura mai mica. Practic, atunci cand albina a fost mentinuta activa permanent, ca in cazul studiului prezentat, chiar in conditiile in care nu a crescut puiet, nu a supravietuit mai mult de 33 de zile in cazul hranirii cu miere. Sucroza a fost o alternativa mai buna, dar nici in cazul ei nu s-au depasit 64 de zile. Deci hranirile pe timpul iernii (hraniri care cresc nivelul de activitate din cadrul coloniei) nu ar trebui facute in opinia mea decat in cazul epuizarii rezervelor de hrana, altfel nu aduc nici un beneficiu. In mod normal sunt de evitat — ar trebui lasate rezerve de hrana suficiente. Nu mai vorbim de situatia in care se declanseaza cresterea de puiet, caz in care familia este supusa unui efort si mai mare. Stimularile timpurii pot fi facute numai in cazul familiilor cu efective foarte mari care pot trece peste pierderea initiala de efective ce se petrece pana la aparitia albinei tinere. Familiile cu efective reduse sau roiurile risca sa colapseze pana la aparitia albinei tinere in cazul in care se forteaza cresterea de puiet.

In articolul viitor voi continua sa aduc în discutie notiuni noi despre nutritia si bolile albinei. Ca si in cazul articolului de fata, voi incerca sa va prezint informatii bazate pe dovezi si experimente practice. Asta pentru ca este extrem de important ca actiunile noastre sa se bazeze pe cunoastere, iar acolo unde nu avem siguranta ca aducem un beneficiu prin interventia noastra in viata familiei de albine, este mai bine sa nu o facem.

Referinte: Fat Bees, Skinny Bees — Doug Somersville

28 Comentarii

  1. Reveica Agavriloaei

    Ati abordat foarte bine acest subiect care este foarte interesant si bine de stiut pentru toti apicultorii incepatori , aceste subiecte vin in ajutorul apicultorului incepator interesat in dezvoltarea si cresterea efectivului de albine din stupina sa . Este perfect adevarat , daca in hranirea albinelor se introduce siropul din struguri rezultatul este devastator , eu am patit-o intr-un an cand le-am lasat miere din acest sirop si rezultatul a fost ingrozitor.

  2. Laurentiu

    Un articol foarte bun cel putin pentru mine ca incepator,va urmaresc cu interes si sper in continuare la articole la fel de interesante.

  3. Va multumesc!
    Ajutorul este nemarginit, cu multa dragoste!

    • Echipa ApiExpert.ro

      Va multumim si noi pentru comentariul dvs. Toate cele bune!

  4. foarte interesant si util

  5. Bravo! Foarte interesant si documentat articolul. Succes in continuare!

    • Echipa ApiExpert.ro

      Va multumim, in curand vom posta si partea a doua a acestui articol.

  6. Marinacos

    Un articol interesant.Va multumim!

  7. ciurea tudor

    Buna ziua domnilor din echipa Apiexpert . Am citit articolul de 3 ori la rand si apreciez ca este extrem de important , extrem de folositor si ar trebui bagat foarte bine la tartacuta toata expunerea . Numai ca ,am o oarecare rezerva in aplicarea lui in practica in apicultura moderna si mai ales , din punctul meu de vedere , nu prea se muleaza pe clima tarii noastre si pe cerintele pietii . Spuneti ca nu este indicat a se declansa cresterea timpurie de puiet pentru ca supunem albina la diferite cazne , chinuri , eforturi ca sa zic asa . Pe de alta parte in toate cartile de specialitate scrie ca ” CU CEL PUTIN 40 de zile inainte de cules se stimuleaza intensiv familia ” . Acuma , eu as fi de acord cu dvs sa nu fortam albina si sa nu o supunem la efort , etc , etc dar in felul acesta daca o las in legea ei nu o sa fac recolta la salcie si rapita niciodata . Ori piata cere si daca albine culege la 12-15 grade eu de ce sa ma opun . Este foarte adevarat ca in conditiile acestea o sa avem si uzura foarte mare la albina =foarte corect =dar si dezvoltarea familiei este exploziva si acopera mortalitatea . In felul acesta ( stimulare timpurie ) am si recolta am si roiuri devreme . Conform culesurilor principale din tara noastra care se termina la 1 iulie (aproximativ ) nu vad de ce as lasa familia in legea ei si nu as forta lucrurile . E ,adevarat , ca si pe mine ma doare inima si stau morcovit in perioada rece ( februarie , martie ) cand stiu ca se chinuie albina dar apicultura trebuie sa fie si rentabila nu numai hoby (din punctul meu de vedere ) . In concluzie eu zic ca NU este rau o stimulare timpurie daca de cu toamna ai lasat ce trebuie in stup si daca dai cei trebuie albinei . Va doresc multa sanatate si mult succes .

    • Echipa ApiExpert.ro

      Va salutam domnule Ciurea si va multumim pentru comentariu.
      In discutia despre cresterea de puiet timpurie parerea mea este ca trebuie sa avem in vedere mai multe aspecte. Primul dintre ele este dimensiunea familiei. Asa cum am scris in articol si asa cum spuneti si dumneavoastră, se poate stimula cresterea de puiet timpurie la familiile puternice, doar astfel de familii pot sa duca pana la eclozionare arii importante de puiet atunci cand temperaturile variaza. O familie mica sau cu albina imbatranita fie va renunta la o parte din puiet in momenul unei scaderi bruste de temperatura, fie va colapsa incercand sa creasca puietul. Despre asta era discutia din articol. Nu cred ca nu ati observat cazuri in care se forteaza roiuri sau familii mici in primavara cu gandul ca ele vor recupera. Este falsa aceasta ipoteza din punctul meu de vedere.

      Pe de alta parte, o familie cu o dimensiune buna si cu o matca prolifica, in momentul in care are suficiente resurse in rame, va incepe cresterea de puiet suficient de devreme ca sa fie pregatita in aprilie de cules. Aici trebuie sa recunosc influenta Fratelui Adam asupra mea. El spunea ca orice deranjare a familiei cu hraniri de stimulare face mai mult rau decat bine si ca nu a putut salva niciodata de nosemoza familiile care porneau prea devreme ponta. Daca totusi se doreste stimularea, sunt de acord cu dumneavoastra ca ar trebui facuta cu 40 de zile inainte de primul cules important, dar asta insemna dupa mijlocul lunii februarie, cand deja cresterea de puiet a fost declansata in mod natural. Deci practic albina dicteaza inceputul pontei, iar apicultorul sustine cresterea unei arii mai mari de puiet prin hraniri suplimentare. Conditia este aceeasi, sa existe albina cu corp gras la acel moment si sa existe tratamente impotriva nosemozei.

  8. Considerati o turta de apifonda sau zahar candi pe baza de ceaiuri , pusa in ianuarie – febroarie, completare de hrana sau hrana stimulatorie ? Va multumesc.

    • Radu Guțescu

      Buna ziua,

      Stimularea nu se produce prin administrare de suplimente concentrate de zahar, ci printr-o concentratie mai scazuta in zahar a solutiei, de 50%, cum este cazul siropului 1:1. Dar acestea nu se pot administra decat undeva in martie, altfel se introduce prin acest sirop o umiditate mare in stup, iar albina are dificultati in a evapora excesul de apa. Din suplimente ca turtele albina produce rezerve, stimularea este realizata doar in procent foarte mic. Mai mic oricum decat se stimuleaza prin consumul de miere lasata in rame ca rezerva, asta pentru ca mierea contine si un procent mic de polen care ajuta. Plus ca sub miere este pastura, deci se consuma astfel o hrana complementara absolut necesara cresterii de puiet.

  9. Multumesc pentru articol.

  10. mosneagul

    Stima echipei ApiExpert. . Un articol la obiect si f. util daca este (vorba d-lui Ciurea),de bagat la tartacuta nu numai de stuparii incepatori, ci si de acei multi stupari care se bat cu caramida in piapt ca stiu meserie. Sunt f.f. bucuros ca a-ti atins SIROPUL INVERTIT pe aragaz care intra-devar este toxic si face rau albinei. Sper sa citeasca cat mai multi si sa invete. Astept continuarea. Dar vreau sa spun ceva; (ma refer la mine). Am verificat ani de zile si in- jur de 10-15 ianuarie, in fiecare an am avut puiet in stupi. la inceput desfaceam cuibul, apoi prin temperatura ghemului. Eu consider ca in Romania la toti stupii asta este perioada cand incepe ponta. De nosemoza nu spun nimic intrucat nu am verificat si s-ar putea sa aveti dreptate. In putinul timp care mi-a mai ramas voi verifica si o sa va comunic. Ghinionul este ca la noi clima sa modificat total si nici bietele albinute nu mai stiu ce sa faca. Exemplu: in 12. 01.2016, in trei stupi cu matci carnica am gasit numai puiet capacit, iar in doi cu matci carpatine am gasit si puiet capacit si larve si ouo. Vreau sa cupar anul acesta si bukfast insamint artiificial sa vad cum merge. Oricum faceti o treaba extraordinara cu aceste articole bazate pe studii de specialitate. Era o nevoie stringenta de informatii corecte de la oameni corecti si nu de la acei stupari care re-inventeaza ei mersul pe jos si apa calda. Multumesc !

    • Radu Guțescu

      Va multumim mult pentru apreciere. Suntem de acord cu dvs. referitor la perioada de pornire a pontei, cam acelasi lucru l-am constatat si noi. Tocmai din cauza acestor variatii bruste de temperatura am spus ca trebuie precautie la a accelera ritmul de ouat foarte devreme si bine pregatita familia din toamna atat ca populatie, cat si ca tratament impotriva nosemozei. Numai bine!

  11. petrisor costel

    Foarte interesant si eu care credeam ca le stiu pe toate .Va multumesc.

  12. predica gelu

    daca siropul de zahar nu sa fierbe atunci cum se face cu apa rece va multumesc

    • Radu Guțescu

      Se încălzeste apa la 40 de grade si se amesteca pana se topeste zahărul.

  13. Ioan Sabadus

    Buna ziua.
    Felicitari pentru articol.
    Ce diferente sunt observate intre zaharul de trestie si cel de sfecla ?
    Credeti ca ar ajuta cateva detalii despre motivul hranirii inaintea culesului ? Aici ma refer la diferenta calitatii laptisorului de matca, pentru hranirea matcii (daca albina nu este hranita, nu are un laptisor de caliatate, daca matca nu-i hranita cum trebuie de catre albine, nu da rezultatele la care ne asteptam, nu avem oua, nu avem populatia necesara la timp, …). Un lant cu mici slabiciuni la anumite verigi din acest lant.

  14. Simma Francisc

    Prin experienta mea de 25 de ani in apiculturā confirm cele afirmate in acest articol.Sunt de acord si cu rāspunsurile date pe comentarii. Vā multumesc si vā doresc succes in continuare!

    • Echipa ApiExpert

      Va multumim si noi pentru cuvintele de apreciere. Toate cele bune!

  15. Astept cu mare interes articole cu celelalte teme propuse; este o mare seceta de astfel de informatii ; va multumesc !

    • Echipa ApiExpert

      Va multumim si noi, vor urma atat articole, cat si clipuri video.

Posteaza un comentariu