Hranirea Proteica Suplimentara a Albinei

Hranirea Proteica Suplimentara a Albinei

Dupa ce in articolele precedente am explicat pe larg nevoile de hrana glucidica ale albinei, va propun astazi o analiza a necesarului proteic al acesteia. Daca nectarul (sau zaharul prin suplimentare) reprezinta sursa de energie primara a albinei, polenul, prin compozitia sa, contribuie cu o serie de elemente esentiale la dezvoltarea normala a coloniei.

Asa cum ne-am obisnuit deja, in apicultura exista numeroase retete si variante de a inlocui sau suplimenta polenul in lipsa acestuia sau atunci cand natura nu asigura resurse de buna calitate. Fara intentia de a supara pe cineva, nu pot sa nu remarc faptul ca multe dintre ele releva o necunoastere a celor mai elementare notiuni despre compozitia naturala a polenului si in consecinta a nevoilor reale ale albinei. Haideti deci sa ne intoarcem la lucrurile de baza si sa vedem ce contine polenul pentru a intelege cum il putem suplimenta.

Principalul element pe care albina il obtine prin consumul polenului este proteina. Pe langa proteina, polenul asigura o serie de alte elemente si anume grasimi, vitamine si minerale, toate acestea fiind implicate in dezvoltarea cu succes a familiei.

Procentul de proteina necesar albinei in hrana proteica naturala demonstrat in numeroase studii asupra polenului colectat a fost de MINIM 20-25% (sursele acestor studii le puteti gasi la finalul articolului). Avem si in Romania un studiu al ICDA in colaborare cu INSTITUTUL DE CERCETARI APICOLE al Academiei de Stiinte Agricole din China referitor la elaborarea unor noi formule de suplimente nutritive pentru cresterea rezistentei naturale a coloniilor de albine la diferiti factori de risc in care una dintre concluzii este exact aceeasi. Detalii despre acest studiu puteti gasi aici.

Este adevarat ca albina supravietuieste si prin consumul de polen cu o concentratie proteica mai mica, dar este dovedit ca longevitatea lucratoarelor este mult crescuta atunci cand au posibilitatea de a consuma polen cu un continut proteic mare (intre 25% si 30%) fata de situatia in care consuma polen cu sub 20% proteina. Cantitatea de puiet scade de asemena in cazul in care nu este disponibil decat polen cu un continut scazut de proteina.

O explicatie vine din studiul lui D. Anderson publicat in 1997 care a aratat ca pentru fiecare 10 grame de proteina biodisponibila necesara coloniei au trebuit metabolizate 48 de grame de polen cu 30% proteina. In cazul polenului cu 20% proteina, aceeasi colonie a fost nevoita sa consume 72 grame de polen pentru a obtine cele 10 grame de proteina. Mergand pe rezultatele studiului, se poate observa ca pentru o familie de albine consumul a 3 kg de polen cu 20% continut proteic aduce aceeasi cantitate de proteina ca si consumul a 2 kg de polen cu 30% continut proteic. Realizati deci importanta procentului de proteina in reducerea efortului familiei de colectare si metabolizare a polenului. Tot de aici intelegem ca volumul de polen consumat depinde in mare masura de continutul sau proteic si nu numai de aria de puiet, populatia familiei si alti asemenea factori. Cum la un procent mediu de proteina al polenului conversia polen:albina este de 1:1 (adica pentru a obtine un kg de albina se consuma 1 kg de polen), consumul de polen variaza foarte mult in functie in primul rand de calitatea sa, apoi bineinteles in functie de ceilalti factori enumerati. Astfel se ajunge la o variatie mare a cantitatilor anuale de polen consumate, de la 25 la 55 kg anual. Ultimele cercetari arata ca aceasta cantitate este ceva mai mare in realitate pentru ca multa vreme nu s-a tinut cont de consumul de polen realizat de albinele tinere nou-eclozionate si care au nevoie sa-si formeze asa-numitul corp gras.

Daca procentul de proteina ar fi singurul aspect de care sa tinem cont in conceperea unui supliment proteic, lucrurile nu ar fi deloc complicate. Numai ca pe langa continutul de proteina un alt element cheie este reprezentat de profilul de aminoacizi necesar albinei. Aminoacizii sunt parti componente ale proteinei, iar proportia lor este extrem de importanta. Am spus deja intr-un articol precedent, dar voi relua aici urmatoarea constatare: in urma analizei mai multor tipuri de polen s-a dovedit ca, desi cantitatile din fiecare amionoacid identificat variau, raportul lor era constant. S-a putut realiza astfel un profil de aminoacizi esentiali optim pentru albina si care arata astfel:

Aminoacid EsentialNecesar albina (g/16 g N)
Treonina3.0
Valina4.0
Metionina1.5
Isoleucina4.0
Leucina4.5
Fenilanina1.5
Histidina1.5
Lizina3.0
Arginina3.0
Triptofan1.0

Masurarea nivelului fiecarui aminoacid s-a facut asemenator masurarii nivelului de proteina cruda dintr-un compus, adica prin raportarea numarului de grame dintr-un aminoacid la 16 grame de Nitrogen (Azot). Pentru a intelege cat mai bine importanta raportului de aminoacizi va pot oferi urmatorul exemplu: modificarea raportului intre isoleucina si valina care este de 4:4 intr-un raport de 3:4 a dus la scaderea cu 25% a eficientei utilizarii proteinei dintr-un supliment proteic pentru albine. Cu atat mai importanta devine cantitatea totala de proteina dintr-un produs proteic suplimentar, in sensul in care albina este putin probabil sa utilizeze in proportie de 100% continutul sau proteic. Asta mai ales daca nu se tine cont de raportulul de aminoacizi oferit, nemaivorbind de biodisponibilitatea sursei de proteina.

Pe langa proteine si aminoacizi, in conceperea unui supliment al polenului trebuie sa tinem cont ca acesta contine si grasimi. Desi importanta grasimilor in alimentatia albinelor nu a fost studiata intensiv, se stie in acest moment ca albinele utilizeaza o cantitate mica de colesterol in cresterea puietului. Totusi, procentul foarte mic necesar (0,01% in substanta uscata) poate fi acoperit din rezervele albinelor doica. Alte doua concluzii mult mai importante au rezultat din studierea importantei grasimilor pentru albina: prima dintre ele este ca anumite grasimi din polen sunt foarte atractive pentru albine si a doua ca anumiti acizi grasi au un efect antimicrobian important in interiorul familiei de albine.

Daca rolul fagostimulativ (atractant) al grasimilor s-a putut constata destul de usor (prin administrarea de polen si suplimente proteice cu un continut de grasimi diferit s-a constatat ca sunt preferate produsele cu un continut mai mare de grasimi), despre rolul lor antimicrobian datele sunt in evolutie. Ceea ce se stie cert este ca acidul linoleic inhiba dezvoltarea a doua bacterii care pot cauza loca europeana (Melissococcus pluton) si loca americana (Paenibacillus larvae subsp. larvae).

O serie de alti acizi grasi (capric, lauric, myristic) au dovedit de asemenea proprietati antimicrobiene. Deci adaugarea de grasimi cum ar fi uleiul de rapita sau de porumb in suplimentele proteice poate ajuta la obtinerea unui efect antibacterian semnificativ. Acestea nu trebuie insa sa fie supradozate intrucat, ca in multe alte cazuri, excesul nu aduce nimic bun, dimpotriva. In sensul acesta, Rob Manning a dovedit ca depasirea unui nivel de 6% in cazul acidului linoleic in hrana albinelor a dus la restrictionarea puietului.

Ultimul aspect de avut in vedere este cel al vitaminelor si mineralelor necesare albinei. Exista foarte putine studii care sa aduca dovezi concludente despre nevoile albinei de vitamine si minerale. Se stie ca in cazul majoritatii insectelor vitaminele din grupul B sunt necesare si se presupune deci ca acest lucru ar fi valabil si in cazul albinei.

Ceea ce se stie sigur este ca adaugarea de minerale in suplimentele proteice vor creste continutul de cenusa al acestora (cenusa reprezinta reziduul ramas in urma arderii la 180 de grade Celsius). Polenul are intre 2 si 4% continut de cenusa in functie de sursa de unde provine. Concentratiile crescute de minerale in polen sau in suplimente au dus la scaderea ariei de puiet. Varianta ideala este considerata cea in care continutul de cenusa nu depaseste 2%.

Toate componentele unei turte proteice normale contin deja vitamine si minerale si deci cenusa. Asa ca mare atentie cand adaugati o multime de suplimente care contin vitamine si minerale din dorinta de a ajuta albina si a creste aria de puiet. Nu faceti decat sa cresteti acest continut de cenusa si efectul este exact invers. Acelasi efect este valabil si in cazul adaugarii acestor suplimente in siropul de zahar. Nu voi detalia aici, voi spune pe scurt ca si in cazul in care ar fi necesare, toate aceste vitamine si minerale din diverse suplimente ar trebui sa fie intr-o forma biodisponibila pentru a putea fi utilizate de albina. Orice reziduu adaugat in plus face ca produsul final sa fie din ce in ce mai greu digerabil, ori asta contarvine unui principiu esential: produsele oferite ca supliment trebuie sa fie usor de digerat de catre albina si sa nu contina substante toxice pentru aceasta.

Informatiile acestea ar trebui cunoscute inainte de a concepe un supliment proteic destinat albinelor. De multe ori, condusi de bune intentii dar fara a fi informati corect aducem prin interventiile noastre prejudicii familiilor de albine. Este si cazul suplimentelor proteice. Am spus-o si o voi repeta mereu, daca nu suntem siguri ca prin interventia noastra aducem un plus, este mai bine sa nu intervenim.

Am prezentat deja anterior o formula de supliment proteic care tine cont de nevoile albinei. Evident ca el nu poate inlocui polenul, ci doar sa il completeze in perioadele de lipsa in natura sau, atentie, in perioadele in care acesta este de proasta calitate (continut proteic scazut, raport de aminoacizi dezechilibrat). Am vazut mai sus ca disponibilitatea polenului nu inseamna neaparat satisfacerea nevoilor nutritionale ale albinei. Un exemplu in acest sens este polenul de floarea-soarelui. De altfel, tocmai calitatea acestui polen reprezinta una dintre cauzele depopularilor masive de dupa floarea-soarelui, pe langa neonicotinoide si alte elemente care cauzeaza stres coloniei. Despre acest subiect voi detalia in articolele viitoare.

In final, va prezint analiza catorva tipuri de polen care se gasesc si la noi in tara pentru a putea evalua utilitatea lor lor:

Rapita

Proteina cruda: 22.8%, 26.1%, 23.8%, 23.6% (4 surse analizate) | Grasimi: 7.3%, 6.9%, 1.8%, 6.8%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
4.95.12.374.64.38.22.15.1-
5.15.62.37.64.548.52.74.8-
3.95.226.63.83.85.62.56.3-
55.52.57.254.58.32.25.1-

Floarea-Soarelui

Proteina cruda: 13.8%, 12.9% (2 surse analizate) | Grasimi: 1.4%, 1.1%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
44.62.26.64.33.75.84.63.7-
4.14.61.86.443.66.24.84-

Lavanda

Proteina cruda: 19.4% (o sursa analizata) | Grasimi: 2.9%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
4.24.52.263.64.16.43.74.3-

Lucerna

Proteina cruda: 20%, 24.1% (2 surse analizate)

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
3.641.65.43.13.35.52.95.21.4
3.33.31.452.73.15.63.24.51.6

Mur

Proteina cruda: 14.8%, 20% (2 surse analizate)

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
3.14.81.56.54.14.58.5-7.4-
4.45.42.37.34.64.66.32.65.20.9

Mustar salbatic

Proteina cruda: 22%, 22.3%, 22.4% (3 surse analizate) | Grasimi: 5.7%, 6.4%, 5.4%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
5.15.32.47.34.94.58.72.35.3-
4.23.32.85.63.13.25.81.84.1-
4.75.72.67.25.34.28.12.75-

Trifoi alb

Proteina cruda: 25.9%, 22.5%, 22.6%, 23.1%, 24.9%, 25.4%, 25.1%, 25.6%, 24.7% (9 surse analizate) | Grasimi: 2.5%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
4.65.32.274.44.35.92.54.7-
3.22.71.45.12.33.35.12.33.5-
3.83.11.85.92.63.65.64.24.6-
3.62.91.75.52.43.45.44.25.1-
32.31.54.61.92.94.93.94.3-
4.33.526.83.14.37.64.13.4-
4.14.51.513.55.752.7-7.3-
4.34.61.813.15.74.62.8-8-
4.35.32.16.94.64.65.52.64.2-

Afin

Proteina cruda: 13.9% (o sursa analizata) | Grasimi: 2.04%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
3.85.42.36.74.73.56.425.6-

Porumb

Proteina cruda: 14.9% (o sursa analizata) | Grasimi: 1.8%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
5.15.91.66.84.83.85.61.94.7-

Par

Proteina cruda: 26.2% (o sursa analizata) | Grasimi: 1.8%

Aminoacizi:

TreValMetLeuIsoFenLizHisArgTri
4.45.42.46.94.14.26.42.64.8-

Bibliografie:

  • Haydak, MH; Dietz, A (1972). Cholesterol, pantothenic acid, pyridoxine and thiamine
    requirements of honeybees for brood rearing. Journal of Apicultural Research. 1(2):
    105–109.
  • Herbert, EWJ (1979). A new ash mixture for honeybees maintained on a synthetic diet.
    Journal of Apiculture Research. 18(2): 144-147.
  • Herbert, EW Jr; Shimanuki, H (1977). Brood-rearing capacity of caged honey bees fed
    synthetic diets. Journal of Apicultural Research. 16(3): 150-153.
  • Kleinschmidt, G; Kondos, A (1976). The influence of crude protein levels on colony
    production. The Australasian Beekeeper. 78(2): 36-39.
  • Kleinschmidt, G; Kondos, A (1977). The effect of dietary protein on colony performance.
    Proceedings of the 26th International Apicultural Congress, Adelaide 357-361.
  • Kleinschmidt, G; Kondos, A (1979). Colony management for low quality pollens. The Australasian Beekeeper. 81: 5-6.
  • Kleinschmidt, GJ (1984). Nutritional management of colonies on the basis of body protein of
    bees. Honeybee Research and Development Council. Project No. QAC–1H.
  • Doug Somerville – Fat bees, skinny bees

29 Comentarii

  1. Chirilă Mihai

    Barvo! Activitatea dvs. nu nuami ca informeaza, ci formeaza si o noua atitudine si mentalitate a apicultorilor „de moda veche”! Va multumim!

  2. la obiect articolul. multumim !

  3. Borlovan Petru

    Toti stupi sunt cu 6si7 intervale de albine datorită faptului ca am urmat toate sfaturile po care le-ați pus pe net.
    Sinteti ca un tată pt.mine în acest domeniu.

    • Radu Guțescu

      Va multumim pentru apreciere si cuvintele frumoase. Ne bucura faptul ca v-au fost de folos informatiile publicate pe blogul nostru. Va dorim mult succes in continuare!

  4. Perian Aurel

    Hranirea albinelor cu înlocuitori de polen reprezintă provocare pentru fiecare apicultor indiferent de vechime și experiență și este baza reușitei în creșterea albinelor.Excelente și utile informații.

  5. -ca stimulent proteic ,ce procentaj de proteina max. adaugam in turtele preparate?
    Multumesc !

    • Radu Guțescu

      Intre 25 si 30%. Chiar daca atractivitatea turtei e mai mica decat in cazul unui procent mic de proteina, eficienta este mare.

  6. mosneagul

    Excelent articol ! Pacat ca la

    f. putini le si ramane in cap. Sper sa citeasca tot mai multi si sa si inteleaga ce scrieti.
    Stima !

  7. Latan Florin

    Mulumim pt aceste informatii

  8. Latan Florin

    Multumim
    ce hrana proteica aveti

  9. Florin Dascalu

    Va salut! De unde aceasta scadere in proteina a porumbului?(MA refer la tabelele de la final) In toate cartile vechi se vorbeste de 22% proteina…Sa fie hibrizii de vina?

    • Radu Guțescu

      Buna ziua! Nu as putea raspunde cu certitudine la aceasta intrebare, este posibil sa fie din cauza mentionata de dumneavoastra. Analiza este facuta in Australia si nu se precizează tipul de porumb analizat.

  10. Manolache Gheorghe

    Buna ziua ApiExpert! Va urmaresc articolele,activitatea…Referitor la hranirea proteica,ce ne puteti spune de „canibalizmul albinelor”?Cand,cum,de ce?
    Cu stima,george

    • Radu Guțescu

      Multumim pentru comentariu. Canibalismul este un mecanism adaptat de supravietuire al albinelor prin care in momentul lipsei de polen albina consuma larvele tinere. Un studiu in acest sens a aratat ca dupa o perioada de 5 zile fara cules de polen albina a canibalizat larvele mai mici de trei zile si a capacit celelalte larve mai devreme decat in mod normal. Deci canibalismul apare in momentul lipsei de hrana, se manifesta incepand cu larvele mici si asigura astfel supravietuirea familiei in conditii de stres nutritional extrem.

  11. Manolache Gheorghe

    Eu am patit-o pe pielea mea.Intr-o primavara,acum mai bine de 20 ani,un stup puternic,dupa o perioada ploioasa prelungita,l-am gasit fara pic de miere,fara puiet larvar si rodea puietul capacit.
    O poveste pe care vreau s-o cred adevarata;un batran i-mi povestea ca,pe vremea stubeielor,taranii puneau deasupra albinelor,primanara timpuriu,o gaina fripta unsa cu miere;peste-o saptamana gaseau numai scheletul.Eu am incercat cu un piept de pui…,fara succes.Stupul meu avea rezerve de miere si cred ca si cules.Gandesc ca in conditiile declansarii canibalismului,rezultatul ar fi cel scontat.Am sa incerc…
    Cu ocazia asta va sugerez o rubrica separata de povesti despre albine carora sa incercam sa le deslusim talcul.Mentionez ca mi-a placut sa invat intreband…,cum faci,de ce? Raspunsul era adesea;faci asa…,nu stiu de ce da asa se face.Pentru aceeasi problema, am primit solutii diferite.

  12. Manolache Gheorghe

    Observarea activitatii albinelor e o activitate de baza a apicultorului.Referitor la canibalism,am observat ca in plin sezon activ,cand exista cules de nectar si polen,anumite larve de albina lucratoare sunt devorate de albina .Care-i explicatia?
    Eu cred ca e vorba de larve parazitate care sunt eliminate din ciclul reproductiv.Neputand fi scoase afara,sunt devorate.Aceste familii au dezvoltat un puternic instinct igienic (VSH).Aveti linii de selectie pentru acest instinct?

    • Radu Guțescu

      Explicatia oferita de dumneavoastra este validă, larvele parazitate sunt eliminate. Instinctul de igiena este unul dintre principalele criterii de selectie pe care îl urmărim. In fiecare an cautam sa progresam la acest capitol si fara a avea pretentia ca detinem liniile perfecte din acest punct de vedere, pot spune ca rezultatele actuale la testele de igiena sunt foarte bune.

  13. Manolache Gheorghe

    Canibalismul al albina se mai manifesta si in eliminarea din ciclul reproductiv a pontei matcii atunci cand nu exista posibilitatea cresterii si a larvelor pana-n trei zile care au defecte genetice.Acest ultim aspect il intalnim in situatia consangvinizarii,una din cauzele aparitiei „puietului pestrit”,situatie ce impune schimbarea matcii.

  14. mosneagul

    Din ce in ce mai interesante comentariile. Merge-ti inainte cu ele: eu va multumesc !

  15. suru constantin

    la multi ani !
    pentru turta proteica nu gasesc praf de galbenus de ou( se pare ca nu se mai foloseste in cofetarie). in ultimii 2 ani am inlocuit cu drojdie de bere( cantitatwe mai multa). cum ar trebui sa procedez in mod corect inlocuirea cu altceva?
    multumesc

    • Echipa ApiExpert.ro

      Buna ziua,

      Nu e recomandat sa fie înlocuit cu drojdie de bere, mai ok este să fie înlocuit cu o cantitate la jumatate de izolat proteic din soia.

      La multi ani si toate cele bune!

  16. Salutare tuturor,
    Domnule Guțescu, faceți o treabă minunată, prin acest studiu amănunțit al nutriției albinelor.
    V-am urmat și eu (mai timid ) în acest demers și nu am înțeles de unde a-ți scos procentul de proteine de 23-25 % proteine din turtă. Pentru a urmări mai ușor ceea ce am calculat v-am pus substanțele componente în aceeași ordine.
    Praf de gălbenuș de ou 2,5kg/(330g Proteina Brută pe kg) = 2,5×0,33= 0,825 kgPB= proteină brută
    Izolat proteic din soia 4 kg/(910gPB/kg) = 4×0,910=3,64 kgPB
    Izolat proteic din zer 2kg/(900gPB/kg)= 2×0,9=1,8kgPB
    Drojdie de bere 18kg/(400gPB/kg)= 7,2kgPB
    Zahăr —————– 27kg/ 0gPB = 0 kgPB
    Acid citric 0,5kg ———————– 0 kgPB
    Amestec uleiuri esentiale 1,3 l – 0 kgPB
    Scorțișoară 0,6kg/40gPB/kg = 0,024 kgPB
    Ulei de porumb = 2litri (0% PB) = 0 kg PB
    Apă = 12l (0%PB) = —————- 0 kgPB
    ————————————————————————————————–
    TOTAL Ingrediente—————————————–69,9 Kg
    Deci dacă adunăm toată proteina brută din ingrediente rezultă :
    0,825 + 3,64 + 1,8 + 7,2 + 0,024 =13,489 Kg Proteină Brută
    În continuate raportam Proteina Brută la cantitatea totală de ingrediente.
    13,489/69,9= 0,1929 x100 = 19,29 % conținut Proteină Brută.
    Aceasta este socoteala mea. Dacă am greșit vă rog sa corectați.

    • Echipa ApiExpert.ro

      Este vorba de proteina in substanță uscată, așa se calculează orice procent de proteina standard, deci scoateți apa.

  17. Și cu privire la Praful de Gălbenuș de ou sau praf integral sau praf de albuș de ou se dă și la punga de 1kilogram la Moldovis srl Târgoviște Praful de gălbenuș si ou integral este 25-28 lei/kg , praful de albuș este 72 lei/kg

Posteaza un comentariu