Exemplu practic de utilizare a metodei Hybrid Breeding

In incheierea seriei de articole prin care am prezentat notiunile teoretice esentiale care stau la baza obtinerii unor matci de foarte buna calitate, vom prezenta in amanunt metoda practica pe care o utilizam pentru producerea de matci in stupinele noastre de reproductie.

Asa cum am precizat deja, exista mai multe metode de crestere a matcilor. Am ales sa utilizam imperecherea hibrida intrucat am constatat ca produce cea mai mare proportie de matci foarte bune dintre toate metodele pe care le-am testat. Mai mult decat atat, spre deosebire de alte metode de crestere, permite repetarea rezultatelor bune datorita gradului foarte mare de control pe care il putem avea asupra provenientei fiecarei matci.

Cea mai importanta etapa o reprezinta testarea materialului genetic. Aceasta se petrece intotdeauna cu un an inaintea folosirii acestuia pentru reproductie. Incepem prin stabilirea a 4 pana la 10 familii pentru fiecare rasa (de obicei folosim 8 familii drept material genetic reproducator pentru fiecare rasa, cu exceptia Buckfast-ului, unde folosim patru familii).

Pentru a prezenta mai usor cum se petrec lucrurile in mod practic, vom lua un exemplu 8 familii cu matci caucaziene pe care le selectam pentru testare. Vom atribui fiecarei familii cate o cifra de la 1 la 8. Matcile fiecareia dintre familii trebuie sa fi trecut prin minim un an apicol complet. Primul pas il reprezinta obtinerea matcilor cosangvine din fiecare familie. Schema de cosangvinizare o puteti regasi intr-un articol anterior. De ce cosangvine? Trei motive stau la baza acestei proceduri:

1. Cosangvinizarea este cea mai sigura metoda prin care poti pastra o linie pura.

2. Prin cosangvinizare se pot indentifica mult mai usor caracterele ce se vor transmite dominant de catre o matca la generatiile urmatoare.

Daca spre exemplu o matca va transmite un caracter de agresivitate, la a cincea generatie cosangvina produsii vor fi extrem de agresivi, aratand astfel transmiterea dominanta a acestui caracter. Asta nu inseamna ca vom elimina familia respectiva din teste, experienta noastra practica ne-a demonstrat ca de multe ori din combinarea a doua matci dintre care una da produsi blanzi, iar cealalta agresivi, rezulta un hibrid genetic excelent din punct de vedere al temperamentului, blandetea fiind dominanta asupra caracterului agresiv.

Mai mult, de multe ori doua matci blande dau un produs agresiv prin combinare. Prin practica am constat in mod clar ca de cele mai multe ori doua exemplare cu trasaturi complet diferite ofera prin imperechere un produs de calitate buna.

3. Transvazarea trebuie sa fie facuta mereu din matci tinere.

Exista o asemanare mare intre albine si alte exemplare din lumea animala. Cu cat mama este mai batrana, cu atat da produsi mai slabi sau chiar cu defecte. Astfel ca prin cosangvinizare putem obtine mereu produsi tineri identici cu matca initiala ale carei caractere le dorim pastrate.

Cosangvinizarea se obtine intotdeauna prin inseminare artificiala, fiind practic imposibil de realizat liniile cosangvine printr-o alta metoda.

Vom avea deci opt matci cosangvine la care putem testa potrivirea produsilor. Prin inseminare artificiala, incepem reproducerea lor astfel: o matca provenita din familia 1 se fecundeaza cu trantori proveniti din familia 2. Vom nota produsul cu 1×2. Apoi o matca din familia 3 se fecundeaza cu trantori din familia 4. Obtinem deci produsul 3×4. Si asa mai departe, combinam doua cate doua matcile in vederea obtinerii produsilor primari.

Vom avea asadar patru matci pe care le putem nota 1×2, 3×4, 5×6, 7×8 conform modului de obtinere. La randul lor, combinam aceste matci prin inseminare cate doua si obtinem astfel doi produsi care pot fi notati (1×2)x(3×4) si respectiv (5×6)x(7×8). Acestia reprezinta materialul genetic reproducator final.

Recoltam larve de la una dintre matci pentru obtinerea de botci, iar fiicele astfel obtinute le inseminam cu trantori de la cealalta matca. Producem un numar de cate 20 de astfel de matci pentru fiecare rasa si le testatam pe parcursul anului. Rezultatele sunt urmarite cu ajutorul unei aplicatii software proprii numita Apiexpert despre care vom prezenta amanunte in scurt timp.

Foarte important este ca matcile sa fie testate in conditii similare pentru a putea trage o concluzie corecta. In evaluarea lor urmarim urmatoarele aspecte: prolificitatea matcii, harnicie, rezistenta la boli, instinct de roire scazut, capacitatea de a ierna, longevitatea albinei, distanta la care ajunge culegatoarea, dezvoltarea in primavara, consumul pe iernare, capacitatea de a construi faguri noi, blandete, precum si alte calitati secundare pe care le vom explica pe larg intr-un articol urmator. De asemenea, vom detalia cum procedam pentru a testa aceste calitati ale matcilor.

Combinatiile cu rezultatele cele mai bune vor reprezenta materialul genetic utilizat anul urmator. Pe cat de dificila este etapa de testare, pe atat de simpla este continuarea cresterii matcilor. Practic din doua matci astfel obtinute pentru fiecare rasa putem produce cateva mii de matci de o calitate excelenta anul urmator. Din prima dintre ele transvazam larvele, iar fiicele celei de-a doua vor conduce familiile donatoare de trantori. Se obtin astfel hibrizi genetici cu o uniformitate de pana la 96%.

Vom continua sa va prezentam in articolele urmatoare informatii interesante din domeniul apicol, precum si modul de lucru al Fratelui Adam care pe noi ne-a ajutat foarte mult si care speram sa reprezinte un real suport si pentru dumneavoastra.

Echipa ApiExpert.ro