Pregatirea familiilor de albine pentru iernare [Video]

Pregatirea familiilor de albine pentru iernare [Video]

postat in ApiExpert TV | 10

In articolul de astazi ne propunem sa va prezentam modul in care iernam. Ca in orice alta situatie din apicultura, exista numeroase solutii si metode de lucru privind pregatirea familiilor de albine pentru iernare. Totusi, cred ca sunt cateva principii care raman valabile indiferent de metoda aleasa. Succesul unei bune iernari tine de cateva aspecte esentiale:

1. Starea de sanatate a roiului sau familiei de albine

Managementul varroozei, nosemozei si acarapiozei sunt principalele provocari. Asa cum am aratat deja, pentru controlul varoozei si al acarapiozei am folosit acid formic si amitraz, pentru managementul nosemozei folosim 5-6 litri de sirop cu tratament pe care il administram la ultimele hraniri pentru a fi consumat in prima parte a iernii. Aici voi face o mica paranteza: in opinia mea, care se bazeaza pe feedback-uri de la apicultori si institutii sanitar-veterinare din Romania si Europa, exista un numar imens de familii in care sporii de Nosema Apis sau Ceranae depasesc limita admisa. De altfel, la nivelul Uniunii Europene s-a luat decizia declararii nosemozei ca boala comuna la albine, adica nici macar nu mai este semnalata pe buletinele de analiza europene. Trist, dar adevarat. S-a preferat metoda facila in locul abordarii realiste a unei probleme care se propaga pe o scara din ce in ce mai larga. In cazul de fata, decizia apartine fiecarui apicultor.

Ceea ce pot spune pe baza experientei noastre este ca o familie iernata pe 3-4 rame care nu este afectata de nosemoza va iesi cu efective mai mari si va depasi in primavara o familie care intra cu efective duble, dar in care sporii de Nosema ajung sa depaseasca limita de control. Problema a fost abordata pe larg de catre noi aici. Vom continua sa insistam asupra acestui subiect pentru ca este un punct cheie care poate face diferenta intre succes si nereusita in apicultura.

2. Cantitatea si calitatea hranei

Nu ar fi prea multe de spus aici, este stiut deja ca trebuie sa existe rezerve suficiente pana la iesirea in primavara pentru a nu interveni inutil in sezonul rece. Dupa spusele lui Karl Kehrle (Fratele Adam), resursa de hrana ar trebui sa fie intr-o cantitate care sa nu necesite completari pana in luna aprilie, cu exceptia unor situatii neprevazute. Pentru a asigura cantitatea dorita de hrana pentru iernare preferam completarile cu sirop de zahar, invertit sau neinvertit. De multe ori, mierea provenita din zahar este mai sigura pentru iernare decat cea adusa de familii, in sensul ca necunoscand intotdeauna provenienta acesteia exista riscul iernarii cu o miere ce are un continut ridicat de minerale si care va putea conduce la aparitia diareei. Minusul administrarii de sirop este reprezentat de o uzura ceva mai mare a albinei, insa facuta la timp si in mod corect reprezinta o solutie viabila. Un aspect de multe ori neglijat este cantitatea de pastura. Nu poate exista o dezvoltare exploziva in primavara fara resurse suficiente de proteina. Pastura devine deci decisiva, in primavara devreme este delicat sa se intervina cu turte proteice, existand riscul supraincarcarii intestinelor albinei. Apoi trebuie spus ca nici un supliment nu poate inlocui pastura, eventual poate completa, niciodata inlocui.

3. Cantitatea si calitatea albinei pentru iernare

In mod clar, toti ne dorim familii sau roiuri cat mai mari care sa intre la iernat. De multe ori insa, se uita ca cel putin la fel de importanta este calitatea acesteia. La ce ma refer: albina care ierneaza trebuie sa aiba format corpul gras si sa aiba o varsta care sa ii permita sa creasca puiet in primavara, adica sa poata fi albina doica. Sunt sigur ca fiecare dintre dumneavoastra ati intalnit situatii in care stupi cu efective mai mici au arii de puiet mai mari decat unele familii cu mai multa albina. Diferenta este facuta de cantitatea de albina doica, deci de varsta albinei care a iernat. Albina care nu mai poate creste puiet nu ajuta la dezvoltarea familiei decat in mica masura in primavara, in sensul ca ajuta la mentinerea temperaturii. Dar o familie care ajunge in ianuarie-februarie cu o populatie formata in mare masura din albina doica va avea o dezvoltare net superioara uneia in care populatia este formata majoritar din albina uzata.

Randy Oliver spune ca cel mai bun mod de a asigura o populatie de buna calitate in primavara este ca albina care ierneaza sa nu fie obligata sa inverteasca sirop sau sa creasca puiet. Este destul de greu de gasit acest echilibru intre momentul de stopare a puietului si a completarii cu sirop pentru ca sunt multi factori greu de controlat, principalul fiind legat de clima. Anul acesta este un bun exemplu de fenomene climatice greu de previzionat. Totusi, in opinia mea, daca exista suficienta hrana (miere si pastura) si o populatie de buna calitate, se poate trece peste eventualele evenimente neprevazute legate de puiet tarziu sau necesitatea unor completari tarzii. In articolele viitoare vom trata pe larg acest subiect al evolutiei populatiei familiilor si roiurilor in timpul sezonului apicol. Tot Randy Oliver a publicat o serie de constatari extrem de interesante si bine documentate legate de evolutia populatiei care merita atentie. In principiu, asa cum veti vedea si in filmarea de mai jos, cele mai mici roiuri ale noastre ierneaza pe 4 rame, cele formate mai devreme pe 6 rame, iar familiile intre 7 si 8 rame:

Acestea ar fi in opinia mea cele mai importante aspecte legate de iernare. Nu voi face referiri la impachetarea stupilor pentru ca nu o practicam, stupii raman la fel si iarna si vara, singura diferenta fiind aplicarea unei gratii anti-soareci confectionata din cornier folosit in constructii (o puteti vedea in filmarea de mai sus); noi consideram ca o izolare in prea mare masura a familiei de mediul exterior prin diverse adaosuri de materiale izolante nu ajuta prea mult. De multe ori, folosite necorespunzator, pot duce chiar la aparitia condensului cu efectele nedorite binecunoscute.

Va dorim tuturor o iernare cat mai buna!

10 Comentarii

  1. Doina Pătrașcu

    Aspectele prezentate sunt interesante și foarte bine expuse. Mi-a făcut o mare bucurie abordarea legată de supravegherea în special pentru Nosema, cea care nu o poate face apicultorul și trebuie să apeleze la un laborator. Ca specialist de laborator pe patologia apicolă, într-un laborator județean, vă pot asigura că aici este o mare greșeală a apicultorilor: deși examenul este GRATUIT pentru stupinele înregistrate, sunt aduse probe (nu de către toți) în primăvară, iar toamna aduc foarte puțini. Rezultatul: mortalitățile din iarnă și primăvară cu diagnostic de nosemoză.

    • Radu Guțescu

      Vă mulțumim pentru apreciere și vă asigurăm de tot suportul nostru în avertizarea apicultorilor în legătură pericolul reprezentat de nosemoză. Mai ales că, așa cum ați precizat și dumneavoastră, beneficiind GRATUIT de analize de laborator pentru nosemoză prin programul de supraveghere, rămâne doar o chestiune de opțiune a apicultorului. Ne bucurăm să vă avem printre cititori și sperăm că alături de oameni ca dumneavoastră să contribuim la informarea corectă a colegilor apicultori.

  2. Cu ce tratati contra nosemozei ?

  3. dumitrumarian499

    felicitarii ,profesinistii de-adevaratelea , ve-ti ajunge departe ,tot ce-am vazut ,jos palaria ,doar la DAN MARGARIT ,

    • Radu Guțescu

      Va mulțumim mult pentru cuvintele de apreciere. Si nouă ne place Dan Margarit, în special pentru că a prezentat un sistem de lucru unitar; chiar daca sunt conditii diferite, principiile enunțate de Dan Mărgărit ramân valabile.

  4. baciu octavian

    Imi place!
    As dorii sa mai postati o filmare la stupii respectivi si in data de 15.03.- 15.04.2016

    • Echipa ApiExpert.ro

      Multumim pentru comentariu, cu siguranta vom posta si un clip video cu stupii in acea perioada.

  5. bravo ! spuneţi-mi ceva de aerisirea stupului iarna……am stupina în zona braşovului. mulţumesc!

    • Echipa ApiExpert.ro

      Probabil va referiti la aerisirea necesara pentru evitarea condensului. In cazul in care se lucreaza cu fund plasa, este de preferat iernarea clopot, adica stupii se închid etans sus si se lasa o parte sau chiar toata plasa deschisă. Daca stupii au fund din lemn, va trebui gasit un echilibru între portiunea de urdinis care se lasa deschisa si o eventuală aerisire in partea de sus. Dupa experienta noastra daca se lasa o portiune de urdinis suficient de mare deschisă si in partea de sus se foloseste podisor din lemn sau alte materiale produse din lemn, nu se formeaza condens. Condensul apare cand se utilizeza materiale plastice sau polistiren direct peste rame.

Posteaza un comentariu