Dupa ce in articolele anterioare am descris tipurile si rasele de albina din stupinele noastre, in articolul acesta vom prezenta cateva informatii despre tipul de stup pe care il utilizam si in special motivele care ne-au determinat sa adoptam acest model: cutie Dadant 10 rame pentru familiile cu matci din rasele caucaziana, carpatina, carnica si cutie Dadant 12 rame pentru buckfast si italiana, ambele tipuri de cutii avand magazii de 1/2.
Nu cred ca mai este necesar sa spunem ca tipul de stup folosit influenteaza rezultatele productiei de miere obtinuta. Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca stupul modern este din multe puncte de vedere mai degraba un instrument important pentru apicultor—aici ne referim la usurinta in manipulare si alte aspecte asemanatoare. Albinele sunt prin natura lor fiinte extrem de adaptabile, o scorbura in copac sau o gaura intr-o stanca formand in multe cazuri habitatul ei normal.
Ca si in cazul raselor de albine, exista numeroase opinii legate de stupul perfect. Cu siguranta nu stim care este acela, ceea ce credem este ca un stup apropiat de ideal nu ar trebui sa fie unul complicat, ci dimpotriva, sa fie cat mai simplu de utilizat si cat mai util din punct de vedere practic. Tocmai de aceea, mentionam de la bun inceput ca nu promovam un anumit tip de stup sau criticam un alt model, ci doar prezentam un mod de lucru.
Asa cum foarte multi dintre cititorii nostri o stiu deja, mult mai importanta decat cutia folosita este albina din ea. Totusi, in alegerea stupului trebuie tinut cont de un aspect extrem de important: marimea cuibului de puiet pe care un tip de cutie il asigura.
Acesta este si motivul pentru care utilizam doua tipuri de cutii Dadant pentru cuib. Matcile caucaziene, carpatine si carnica dezvolta si ingrijesc in mod normal in medie opt rame de puiet de dimensiune Dadant in timpul sezonului apicol, iar italienele si buckfastul sunt matci mai prolifice care mentin o populatie mai numeroasa si ating in sezon 10 rame de puiet, deci au nevoie de un cuib mai mare. Pentru acestea folosim Dadant modificat de 12 rame. Practic, Dadantul de 12 rame asigura aproximativ 85000 de celule in care matca poate oua, fata de aproximativ 70000 cat asigura Dadantul clasic.
Trecerea pe care am facut-o de la 10 la 12 rame pentru familiile de buckfast si italiana a fost influenta de argumentele obtinute in urma experientei practice pe care Fratele Adam le-a prezentat in cartea sa Beekeeping at Buckfast Abbey. In observatiile sale, Fratele Adam preciza ca intre 1920 si 1930 majoritatea coloniilor sale aveau cuibul in cutii British Standard de 10 rame. Odata cu raspandirea albinei italiene de dupa primul razboi mondial, in Anglia s-a trecut intr-o noua etapa a apiculturii moderne. Era acceptat de catre majoritatea apicultorilor ca o matca mult mai prolifica fata de albina locala (albina vest-europeana) asa cum este italiana avea nevoie de un spatiu mult mai mare pentru puiet fata de cat oferea o singura cutie de British Standard (precizam ca o cutie British Standard are dimensiuni asemanatoare cu o cutie Langstroth, fiind insa mai mica decat aceasta).
Cel mai greu de decis a fost daca marirea cuibului de puiet ar trebui facuta prin utilizarea unei singure cutii mai mari sau doua cutii mai mici. Majoritatea apicultorilor progresisti au fost in favoarea cutiei Langstroth care oferea mai mult spatiu pentru puiet, dar in ciuda acestui plus, spatiul era insuficient pentru o regina prolifica. Asa ca s-a pus problema adoptarii modelului comun in America, acela cu doua cutii pentru puiet. Fratele Adam precizeaza ca a refuzat adoptarea acestui model din doua motive: trebuiau examinate 20 de rame la fiecare control, ceea ce insemna timp suplimentar consumat, dar mai ales ca, asa cum experienta a demonstrat, spatiul dintre cele doua cutii cu puiet tinde sa devina o bariera pentru matca, iar ca rezultat, desi exista un spatiu mare pentru ouat, aria de puiet este foarte rar egala cu situatia in care nu exista o asemenea bariera sa obstructioneze miscarea matcii. Asa ca alegerea sa a reprezentat-o cu cutia Dadant cu 12 rame pentru puiet si magazii de 1/2 pentru miere. Daca la inceput argumentul decisiv a fost mentinerea unui cuib de puiet cat mai compact, rezultatele ulterioare au dovedit eficienta deosebita a acestui tip de stup.
Pentru a testa acest lucru, in vara anului 1924 Fratele Adam a mutat jumatate din stupii cu care lucra in noile cutii de 12 rame Dadant cu magazii de 1/2, iar cealalta jumatate a ramas pe 10 rame British Standard, dar cu doua cutii pentru puiet, adica un model de stup aproape identic cu Langstroth-ul american. Anul urmator a fost unul foarte bun in ceea ce priveste cantitatea de nectar, iar rezultatele comparative intre cele doua modele de stupi au fost uimitoare. Coloniile aflate in cutii Dadant de 12 rame au atins cele mai optimiste asteptari, nu numai din punct de vedere practic, dar mai ales printr-o diferenta substantiala a surplusului de miere produs. Coloniile aflate in cutiile de Dadant de 12 rame au cules o cantitate dubla fata de cele aflate in doua cutii mai mici. Testele comparative care au implicat 120 de colonii, din care jumatate erau pe 12 rame Dadant si celalta jumatate pe rame British Standard, situate in trei locatii diferite, au continuat pe o perioada de 5 ani. La sfarsiul celor cinci ani, avantajele oferite de stupii pe Dadant pe 12 rame erau evidente si de necontestat. Asa ca in anul 1930 toti stupii de la Buckfast au fost trecuti in cutiile pe 12 rame.
In timpul acestor teste comparative, existau numeroase opinii ca o cutie pe 12 rame Dadant ar putea sa fie prea mare si ca pana la urma apicultorul doreste miere, nu albine. S-a demonstrat in urma testelor nu numai ca exista o relatie directa intre numarul de albine si cantitatea de miere obtinuta, in sensul cresterii cantitatii de miere la familiile cu populatie mare, dar in special ca la acelasi numar de albine coloniile aflate intr-o singura cutie au cules mult mai multa miere decat cele impartite in doua cutii mai mici.
Desigur ca trebuie sa existe un echilibru intre albina doica si albina culegatoare. Din pacate, in cele mai multe cazuri, din cauza in special a nosemozei, atat de subevaluata de multi apicultori, acest echilibru se pierde, in sensul ca exista foarte multe doici si putine culegatoare, moartea albinei cauzata de nosemoza petrecandu-se mult mai devreme decat ar trebui. Si atunci se observa situatii in care un stup plin de albina nu reuseste sa aduca miere sau sa o urce in etaj. Inainte de a afirma ca albina respectiva este “de carne”, asa cum am auzit in multe situatii, ar trebui efectut un control sanitar al familiei. O familie de albine sanatoasa si bine populata va depasi mereu ca rezultate o familie cu o populatie scazuta. Nici un apicultor nu poate spera sa atinga culesuri maxime de miere fara o familie puternica. Pe de alta parte, este extrem de greu sa atingi o familie puternica, chiar daca matca este foarte prolifica, atat timp cat cutia restrictioneaza aria de puiet. In asemenea situatii, de multe ori este acuzata rasa de albine, cand de fapt vina este a apicultorului.
In finalul articolului, incheiem cu o opinie a Fratelui Adam care sintetizeaza perfect continutul de mai sus:
Stupul pe care l-am ales serveste scopului nostru intr-un mod admirabil. Totusi, nu as vrea sa las impresia ca recomand adoptarea acestui stup de catre toata lumea. Stupul Dadant pe 11 rame care este mai des intalnit ar fi aproape la fel de eficient. De fapt, asa cum am observat, culesuri bune pot fi obtinute cu aproape orice tip de stup, dar nu orice tip de stup indeplineste cerintele practice de a face lucrul mai usor si de a economisi timp. O ultima remarca: un stup de dimensiunea celui utilizat de noi va conduce la dezamagiri foarte mari daca in interiorul sau nu se afla o regina de cea mai inalta calitate.
Echipa ApiExpert.ro
marian
Foarte interesant !Eu am cutii Dadant 10 rame cu cat 1/2 si albine rasa carpatina si buckfast,in total 90 familii.E adevarat ca buckfast-ul se intinde si pe 10 rame cu puietul.