nosemoza albinelor

Nosemoza albinelor: cauze si cum o putem controla

postat in Lucrul in stupina | 18

Ceea ce va propun in articolul de astazi este sa privim mai atent si in profunzimea lucrurilor un subiect care desi in apicultura din Romania nu este atat de discutat, in apicultura altor tari a devenit subiectul principal de cercetare, si aici ma refer la nosemoza albinelor, provocata atat de Nosema Apis cat si de Nosema Ceranae.

Pentru a intelege exact la ce nivel de raspandire a ajuns nosemoza cauzata de cei doi paraziti, voi mentiona doar cateva cifre care ar trebui sa ne puna serios pe ganduri: in Statele Unite ale Americii prezenta bolii a fost identificata in 60% din stupinele testate. In Europa, la nivelul anului 2008 a fost identificata si recunoscuta prezenta sporilor de Nosema Ceranae (care cauzeaza poate cea mai periculoasa forma de nosemoza) in urmatoarele tari: Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Spania, Suedia si Elvetia.

In opinia mea, in acest moment ambele forme de nosemoza sunt prezente in toate tarile in care se practica apicultura in mod profesionist si voi explica de ce cred asta. Daca nici asta nu v-a pus pe ganduri, va mai dau un exemplu extrem de concludent: in Spania, probabil cea mai afectata tara din Europa de Nosema Ceranae, s-a ajuns aproape la injumatatirea septelului apicol din cauza deceselor cauzate de Nosema Ceranae. In regiunea Salamanca din Spania s-au raportat numai in noiembrie 2004 pierderi de aproximativ 20000 de familii de albine. Insusi Fratele Adam, in cartea sa Breeding the honeybee nota: “In zilelele noastre se gaseste cu greu o colonie complet libera de nosema, char daca in general nu exista semne de boala”. Aceasta afirmatie era facuta in 1982.

Daca tinem cont ca trendul de-a lungul ultimilor ani a fost de crestere a infestarilor cu nosemoza, puteti realiza ca ar trebui sa fim foarte atenti si preocupati de acest subiect. Fara a avea intentia de a crea teama in randul apicultorilor, cred ca o informare reala si concreta pe acest subiect poate face diferenta dintre succes si esec in apicultura. In acest caz, abordarea clasica de tipul ce inseamna boala si tratamente recomandate s-a dovedit a fi falimentara. E nevoie de mult mai mult. E nevoie de o intelegere profunda a fenomenului. Pentru ca daca cineva ar fi avut o solutie clara si simpla nu ar mai exista problema. Din pacate, in Romania lipsa unei strategii nationale de control si raportare nu permite formarea unei opinii clare asupra nivelului de prezenta al bolii. Tocmai din aceasta cauza, cred ca este responsabilitatea fiecarui apicultor care se doreste a fi profesionist ca macar de doua ori pe an, primavara devreme si toamna tarziu sa realizeze controlul sanitar-veterinar al familiilor pentru nosemoza. Este primul pas si unul esential in a preveni sau lupta cu aceasta patologie.

Cauzele raspandirii nosemozei

Haideti sa vedem in continuare de ce s-a ajuns in aceasta situatie si de asemenea cateva opinii despre ce am putea face in lupta contra nosemozei. In primul rand, tocmai lipsa unui control periodic si riguros a condus in prima faza la dezvoltarea exploziva a numarului de familii infestate. Si asta pentru ca spre deosebire de alte boli, cum ar fi infestarea cu Varroa, nosemoza poate fi diagnosticata mult mai greu dintr-un motiv elementar: nu se vede cu ochiul liber, fiind necesare analize de laborator. Mai mult decat atat, prezenta simptomelor este mult mai dificil de identificat, fiind necesare o informare si o pregatire a apicultorilor in acest sens. Nu degeaba Randy Oliver, poate cea mai mare autoritate in domeniul nutritiei si bolilor albinei numea nosemoza ucigasul tacut al albinelor. Spre exemplu, se face de multe ori o confuzie intre nosemoza si diaree sau dizenterie. Chiar daca nosemoza poate favoriza aparitia diareei, in multe cazuri de infestare cu Nosema Apis si in toate cazurile de infestare cu Nosema Ceranae nu apare diareea. Cum de altfel se poate manifesta dizenteria fara sa existe infestare cu Nosema. Deci se face o asociere partial neadevarata intre cele doua.

Asa cum am spus, nu o sa insist asupra descrierii stiintifice sau clasice a celor doua tipuri de paraziti, informatii detaliate pot fi gasite foarte usor pe internet. Cred ca mult mai util este sa intelegem cum ar trebui sa abordam aceasta situatie creata la nivel global si care ne poate afecta grav in conditiile in care nu suntem pregatiti. Sa vedem intai ce anume ne-a condus catre aceata situatie.

Este inutil de spus ca Nosema exista de foarte mult timp, ar fi o greseala sa credem ca este ceva nou aparut. Totusi, de-a lungul timpului albinele au reusit sa creeze o rezistenta care le-a permis sa supravietuiasca in lupta cu aceasta boala. Si atunci intrebarea logica ar fi de ce in ultima perioada lucrurile au degenerat. Din punctul meu de vedere exista cativa factori care sunt greu de controlat cum ar fi modificarile climatice si de mediu care au influentat calitatea si frecventa culesurilor de nectar si polen. Din pacate, acesti factori nu pot fi influentati de catre apicultori, asa ca ar trebui sa ne focusam pe ceea ce putem influenta. Si din fericire, sau poate din nefericire, majoritatea factorilor care conduc la explozia nosemozei tin de apicultor.

Cum putem tine sub control nosemoza

Pe langa masurile deja arhicunoscute si recomandate de prevenire a bolii cum sunt iernarea familiei cu o populatie cat mai numeroasa, hrana suficienta si de calitate buna, cuib bine strans, evitarea condensului si curentilor de aer in timpul iernarii, folosirea substantelor de genul uleiurilor volatile sau Fumagilinei pentru preventie sau tratament, cred ca ar trebui sa privim in mod special doua aspecte esentiale. Principala modalitate de raspandire a sporilor de Nosema o reprezinta ceara. Acesta este si motivul pentru care albinele lucratoare care curata si pregatesc celulele pentru ouat sunt infestate in cea mai mare masura. De aici se porneste un cerc vicios: albinelor doici li se reduce viata prin ingerarea sporilor, nu mai ating stadiul de culegatoare si astfel observam o familie bine populata care are o productie extrem de mica. Si tragem concluzia absoluta ca avem un tip de albina “de carne”. In cazurile mai grave populatia de doici scade atat de mult incat puietul nu mai poate fi ingrijit si se ajunge si la boli ale puietului.

Deci, acordati maxima importanta sursei de unde va achizitionati faguri artificiali, teoretic ei ar trebui se provina din ceara sterilizata, dar parerea mea este ca sunt cazuri in care procesul tehnic nu se respecta in totalitate si astfel se ajunge la o raspandire incredibil de rapida a sporilor de Nosema. Mai mult, schimbati fagurii din cadrul familiilor conform unui program prin care la fiecare trei ani sa existe faguri complet noi in fiecare stup. In cazul in care in urma analizelor exista spori de Nosema in unele familii este recomandat sa inlocuiti fagurii din familiile afectate si sa-i dezinfectati prin fumigatie cu acid acetic 60%. Indepartati din stupina familiile infestate pentru evita contaminarea celorlalte. Contaminarea se realizeaza in special prin schimbul de faguri intre familii, fagurii proveniti din familii afectate si introdusi in familii sanatoase le vor infesta si pe acestea. Nu mai are rost sa precizez cata atentie trebuie sa existe in cazul achizitiei de roiuri sau familii pe faguri provenind din alte stupine.

Si totusi, desi cred ca aceste lucruri sunt cunoscute de catre majoritatea apicultorilor si in multe cazuri chiar respectate de catre acestia, nu s-a reusit rezolvarea sau macar ameliorarea problemei. Pentru ca in foarte multe cazuri nu se tine cont de cel mai important aspect in lupta contra Nosema Apis si respectiv Ceranae: vitalitatea albinei este cea care controleaza intensitatea manifestarii nosemozei si permite sau impiedica dezvoltarea acesteia. De ce s-a pierdut si cum se poate recastiga vitalitatea familiilor de albine? Raspunsul este unul cat se poate de evident: cresterea matcilor in lipsa unor programe de crestere si selectie sau, si mai grav, programe de selectie bazate doar pe mentinerea puritatii au condus catre cosangvinizari necontrolate. Nu voi detalia aici cum imperecherea de linie de exemplu duce la un grad crescut de cosangvinizare necontrolata. Cosangvinizarile repetate si atentie, necontrolate, au condus la o scadere a vitalitatii familiilor de albine si implicit o scadere a rezistentei lor la Nosema.

In foarte multe stupine unde se produc matci se foloseste metoda clasica prin care se alege cea mai buna matca drept matca de reproductie fara sa se tina cont de istoricul si provenienta ei. Imperecherea se face de multe ori in aceeasi stupina unde se afla si trantorii sai si astfel apare primul grad de cosangvinizare. Apoi in anii urmatori se alege o fiica foarte buna care insa poate avea surori sau semi-surori in stupina in care se imperecheaza. Si astfel se ajunge in final la o cosangvinizare necontrolata din ce in ce mai mare si evident la o scadere a rezistentei si vitalitatii. Din punctul meu de vedere aceasta este principala cauza a raspandirii din ce in ce mai puternice a acestui parazit. Rezolvarea nu consta in niciun caz in tratamente chimice care au efect pe termen scurt, dar pe termen lung slabesc si mai mult rezistenta albinei. Sunt de acord ca pe termen scurt si in caz de urgenta sunt necesare si ajuta. Dar lupta cu natura nu poate fi castigata astfel. Cum ne putem imagina ca un tratament poate reprezenta o solutie solida pe termen lung cand in America spre exemplu, unde  aproape toti apicultorii utilizeaza Fumagilina, exista printre cele mai mari procente de infestare?

Se poate observa deci ca orice masura in afara de un control strict al materialului genetic nu poate decat cel mult sa ajute, in nici un caz nu rezolva situatia creata. Iar acesta este doar primul pas. Ca sa intelegeti exact ce vreau sa spun va ofer un exemplu concret: una dintre tarile care au inteles cel mai bine lucrul acesta este Suedia. Citeam zilele trecute un material al Universitatii Suedeze pentru Stiinte Agricole despre cresterea albinelor rezistente la boli si in special la nosemoza. Programul lor de selectie in acest sens a inceput acum 15 ani si abia in ultimii 8 ani au obtinut rezultate din ce in ce mai bune, facandu-se progrese de la an la an. Cred ca putem invata ceva din exemplul acesta. Si chiar daca in Romania nu exista o strategie nationala, pana la urma depinde de fiecare dintre noi sa ne pregatim si sa fim din ce in ce mai buni.

18 Responses

  1. gabi papp

    Este un articol foarte interesant si bine venit dar din pacate nu i se acorda destul de mare importanta de catre apicultori.

    • Radu Guțescu

      Va multumim pentru comentariu, intentia noastra prin aceasta serie de articole este tocmai de a atrage atentia asupra unor aspecte, nosemoza fiind fara indoiala unul de maxima importanta.

  2. gabi papp

    Ar fi foarte multe de discutat despre lipsurile din apicultura dar ce sa facem, totul se rezuma la bani inclusiv analizele de laborator.Asta este legislatia din tara noastra.

  3. irinel venczel

    Foarte bun articolul, felicitari, cred ca ar trebui aprofundat mai mult, (pentru incepatori si amatori ) simptomatica – a nu se cofunda cu diereea, iar daca apare depopulare sau mortalitate nu inseamna ca au nosema, declansarea ( iarna) ,greseli facute de apicultor, medicatia bolii ( din cate se stie Fumagilina este un antibiotic – folosita preventiv – pentru cine se bazeaza pe productia de miere – il va gasi in miere, legislatia din Romania nu permite folosirea antibioticelor in tratarea albinelor) …..,dar este un inceput bun ! Asteptam un articol si despre Acarapis Woodi (tracheal mites – paduchele din trahee), care produce mortalitate mult mai mare decat Nosema. Felicitari pentru Blog (poate faceti si un forum de discutii) si pentru ca suntem in ultima zi a lui 2014, va doresc dvs. si tuturor apicultorilor un 2015 plin de impliniri ( familii puternice in primavara, vreme buna de cules, nuclee bine populate, matci cat mai prolifice si nu in ultimul rand… Butoaie Pline… La Multi Ani !

    • Radu Guțescu

      Va multumim pentru aprecieri si de asemenea apreciez justetea celor mentionate de dumneavoastra in comentariu referitoare la nosemoza. Seria de articole dedicate preventiei si tratarii nosemozei va continua, urmand sa detaliem fiecare aspect important. In ianuarie vom prezenta printr-un articol si punctul nostru de vedere referitor la managementul Acarapis Woodi. Asemenea unui numar foarte mare de colegi apicultori care ne-au transmis acest mesaj, ati anticipat foarte bine nevoia unui forum de discutii, el este deja finalizat si va fi lansat in cateva zile. Pentru ca sunteti inca o dovada ca avem cititori informati si inteligenti si impreuna vom fi si mai buni. La multi ani!

  4. adrian gornic

    Buna ziua!
    Nu am sa fac prea multe comentarii vis-a-vis de acest articol care de altfel trateaza o tema de actualitate in apicultura, insa mai mult decat abordarea temei nu aduce prea multe informatii utile. Exceptand cateva solutii preventive, care de cele mai multe ori nu pot fi controlate de catre apicultori (achizitie faguri ceara sterilizata…) sau aplicarea unor tratamente cu antibiotice care pe termen lung slabesc si mai mult rezistenta albinei (ex: fumagilina), unde mai pui si posibilele contaminari ale mierii, asteptam sincer si expunerea unor masuri de combatere acolo unde boala s-a instalat. Cati dintre noi stim ca de curand un medic veterinar din Romania (Narcisa Merdele) a fost premiata la salonul de inventica de la Geneva pentru un supliment alimentar care previne nosema. Oare in ce consta acest supliment?

    • Radu Guțescu

      Buna ziua,
      Daca ati citit cu atentie, ati inteles desigur ca tocmai despre asta era articolul: nu exista alta solutie de tratament cunoscuta in acest moment in afara de Fumagilina, cu riscurile de rigoare, deci ramane varianta preventiei. Va dati seama ca daca as fi stiut alta solutie, ar fi fost extraordinar. Am aflat despre doamna doctor din Timisoara, am si luat legatura cu dumneai, dar din ce am inteles este vorba tot de o solutie de preventie, nu de tratament. La inceputul saptamanii viitoare voi primi pe mail mai multe detalii. Doamne ajuta sa fie o varianta excelenta si astfel Romania sa aduca un plus major apiculturii mondiale. Ar fi cu adevarat o descoperire revolutionara.

      • David

        Buna ziua. Domnule Radu Gutescu, stiu ca in nov 2015 produsul d—nei doctor Narcisiac Merdele a fost premiat cu aur la Bruxelles, iar intr—un articol am citit ca in ian 2016 va fi gata laboratorul pentru producerea acestui supliment, insa pana la aceasta ora nu stiu daca a iesit pe piata in tara noastra. Daca aveti mai multe detalii despre aparitia sa pe piata, va rog sa ni le aduceti si noua la cunostinta. Nu cred ca poate fi vorba de reclama, un asemenea produs cred ca ne este de ajutor tuturor. Va multumesc anticipat si va doresc multa sanatate si spor in activitatea dumneavoastra.

        • Echipa ApiExpert.ro

          Va salut! Așa este, cred că si la Salonul de Invenții de la Geneva a luat medalia de aur. Am avut o conversație telefonica acum ceva vreme cu d-na doctor si inca nu erau disponibile prea multe informații. Cred ca asta se întâmpla la scurtă vreme după ce am aflat de acest produs. Ii voi transmite un email pentru a ne oferi mai multe detalii si va țin la curent. Nu se pune problema de reclama in acest caz, este un produs necesar comunității apicole.

      • dr. S. Asiminei

        Tratamentul nosemozei cu extract de Artemisia spp., ați auzit? Părerea categorică, că nu există alt tratament, decât fumagilina, nu face altceva decât să descurajeze tratamentele alternative ale nosemozei. V-aș recomanda o carte: ,, Patologia albinei melifere,, apărută la Ed. Ion Ionescu de la Brad în 2016. O găsiți la domnul Viorel Matei (www.ferma apicolă.ro).

  5. Mosneagul

    Diareea? Nosemoza ? plus alte boli de care sunt pline stupinele in Romania, pleaca de la intretinerea familiilor de albine , in stupinele proprii. O SPUN DIN PROPRIA EXPERIENTA TRISTA . Referitor la fagurii cumparati din diferite surse , aveti mare dreptate d-le Radu Gutescu. In 2002 am cumparat faguri de la un particular din Romania si parca am dat cu D.T.T. in stupi. Am fost la institut si am facut analiza cerii. Nu conteaza ce am gasit;
    acum este tardiv. Dar inca odata apreciez d-le Radu, ca atrageti atentia asupra acestui lucru extrm de important si care nu este luat in considerare de apicultori.

    • Radu Guțescu

      Intr-adevar, asa cum ati spus, controlul nosemozei si diareei depind intr-o masura covârsitoare de activitatea apicultorului. Diferenta dintre succes si esec in apicultura tine de cele mai multe ori de cateva lucruri considerate detalii, spre exemplu sursa de achiziție a fagurilor, dar care de fapt pot fi extrem de importante. Ceea ce ati relatat nu face decât să întărească acest lucru. Va multumesc pentru apreciere.

  6. Dumitru Nitu

    Interesant articol , intadevar nosema constituie un real pericol , si poate nu ar fi atat de grav daca nu ar fi ignorat. Rezultate se pot obtine doar facand o distinctie clara intre familiile infestate si cele neinfestate. Nu poate fi facuta preventie atata timp cat exista familii bolnave la care boala este ignorata . In primul rand trebuiesc facute tratamente acolo unde exista infestare sau eliminare daca cei in cauza sunt impotriva medicamentelor. Abia in momentul in care este eliminat potentialul de boala poate fi vorba de preventie , pana atunci sunt doar ineptii si nimic mai mult.
    Genetica isi are si ea rolul ei dar nu trebuie uitat ca intr-o familie daca din varii motive se ajunge la scaderea imunitatii, nosema este prima care beneficiaza si odata instalata ,fara masuri de tratament nu poate fi vorba de vindecare.

  7. Cristian Chirculescu

    La ora actuala, noutati despre combaterea acestei boli avem in afara de fumagilina?
    De la dna doctor ce ati aflat?

    • Echipa ApiExpert.ro

      Buna ziua,
      Din cate cunosc eu nu există ceva testat cu rezultate mai bune. Din păcate nu am noutăți de la doamna doctor.

  8. eugen

    Va salut.Despre acid formic sau acid acetic glaciar in tratarea si prevenirea nosemozei a auzit careva?

    • Echipa ApiExpert.ro

      Buna ziua,

      Atât acidul formic cât și acidul acetic au fost testate în lupta împotriva nosemozei prin administrare in hrana fără rezultate deosebite. Detalii aici: http://scientificbeekeeping.com/the-nosema-twins-part-5-alternative-treatments/ Acidul acetic glacial adus la o concentrație de 60% poate fi folosit pentru sterilizarea ramelor înainte de introducerea lor în familii în proporția de 2 ml per litru de volum de aer tratat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *